Anomalisa
● Anomalisa, 2016, r. Charlie Kaufman. Urmăriţi filmul pe Cinemax în 26 noiembrie 2016, ora 21,30.
Charlie Kaufman (58 de ani) este un scenarist genial! Din scrisul său au ieșit filme devenite iconice, precum Being John Malkovich (1999), Adaptation (2002) sau Eternal Sunshine of the Spotless Mind (2004). Atunci, în anii 2000, după această serie de filme, am fost sigur că Charile Kaufman a dat semnalul unei adevărate revoluții în scenaristica de film. Întreaga meserie a scrierii filmelor mi se părea că fusese reinventată de Kaufman. Uitasem, însă, că revoluțiile au loc doar dacă în urma celui care rupe rutina, dau buluc o grămadă de followers. În cazul lui Charlie Kaufman, revoluția nu a avut loc dintr-un motiv pe care, acum zece ani, nu-l anticipam: pur și simplu, nimeni altcineva nu poate scrie ca el. Kaufman e unic!
În 2005, Charlie Kaufman a scris o piesă de teatru intitulată Anomalisa și a semnat-o cu pseudonimul Francis Fregoli – trimitere directă la sindromul Fregoli, o formă rară de psihoză paranoidă în care bolnavul crede că toți oamenii cu care relaționează sînt, de fapt, una și aceeași persoană deghizată care îl persecută. La început reticent, Kaufman a acceptat în cele din urmă să încerce să ecranizeze piesa într-un film cu păpuși. Alegerea nu a fost deloc teribilistă – Anomalisa este un scenariu de film care se pretează mai degrabă jocului de păpuși animate decît jocului actorilor și actrițelor anume tocmai pentru că, paradoxal poate, spune adevăruri extrem de profunde despre oameni. Da, există adevăruri despre oameni pe care le spun mai bine păpușile. Vrînd să încerce piața înaintea producției filmului, Kaufman și partenerii săi au decis să lanseze o subscripție publică pentru finanțarea proiectului. Într-un interval de timp destul de scurt, s-au adunat peste 5000 de subscrieri cu sume care totalizau peste 400.000$. Kaufman s-a simțit încurajat și a trecut la treabă.
Anomalisa este un film cu păpuși, despre un expert în customer service – un mediocru de succes, cum sînt atîția în lumea noastră, care se simte singur deși are o familie, prieteni și chiar fani. Suferă de ceea ce Kundera ar numi o ușurătate insuportabilă a sinelui. El percepe pe toți oamenii ca fiind la fel (soluția scenaristică a lui Kaufman pentru a arăta acest lucru este extrem de ingenioasă), pînă cînd întîlnește pe cineva care nu este ca toți ceilalți (iarăși, felul în care eroul nostru simte imediat diferența dintre o persoană altfel și toți ceilalți este o briliantă găselniță a lui Kaufman). Dacă va fi eroul nostru în stare sau nu să fructifice șansa vieții lui de a fi fericit, vom afla abia după ce ne vom lămuri dacă aceasta chiar era șansa lui la fericire.
Cu Anomalisa, Charlie Kaufman duce filmul de introspecție la un nou nivel prin aceea că îl face mai inteligent, mai sofisticat, îi adaugă mai mult umor și îl scutește de tirade psihologice.
Anomalisa este un film care vă pune la încercare mai mult decît credeți… (Publicitate)
