animal pe măgură
te-ai apropiat destul şi exerciţiile zilnice încep să aducă a
viaţă, mirosind ca o pătură încălzită de tine sau în orice caz
de cineva apropiat, abia plecat, pînă şi
”e vremea s-o iei razna” ţi se pare tot mai mult
o încurajare
cît e destul?
aici, acasă, totul e diferit,
pe marginea căzii flacoanele goale de şampon s-au înşirat ca nişte spectatori
şi prin ochi de spectator, pornografic şi uşor,
grija
o bănuială că nu eşti tocmai fericit
mic refren ca de suflete, aici
ca şi cum ţi-ar fi teamă să fii mereu atent la tine
ca şi cum de lîngă tine nu s-ar putea fugi în nici o direcţie
şi totul ar fi doar răbdare
pe cărarea ruptă prin iarba neagră de paşii altcuiva
spatele părea să se încovoaie cu fiecare pas
şi te aşteptai să răsară cîinii pe coamă
nemişcaţi şi atenţi
să te convingă să te întorci
s-o rupi măcar tu la fugă
şi din off o voce să repete liniştit
ca la controlul tragerii
animal pe măgură
animal pe măgură
iar tu să-ţi închipui că nu de tine-i vorba
pentru că de lîngă tine nu s-ar putea etc. etc.
