Adevărul - 125 de ani

Ziarul nostru demarează astăzi o campanie despre propria istorie, începută în urmă cu 125 de ani, în 1888, când Alexandru Beldiman înfiinţa cotidianul „Adeverul“. Puteţi citi articole fascinante despre povestea ziarului zilnic (în ediţia online) şi în fiecare luni (în ediţia de print). Este unul dintre cele mai vechi cotidiene din istoria presei române, după ce a traversat mari evenimente istorice şi perioade de restrişte care l-au făcut să moară şi să reînvie în mai multe rânduri.  

Din 1888, anul în care Alexandru Beldiman înfiinţa cotidianul „Adeverul“, şi până în prezent, ziarul a trecut prin mai multe etape. A fost şi detestat, şi apreciat, a publicat şi articole ruşinoase, dar şi capodopere jurnalistice, a fost şi echilibrat, dar şi partizan. A apărut ca un ziar antiregalist şi a fost privit cu rezerve, dar şi-a câştigat o reputaţie excelentă publicând în paginile sale marii scriitori români de la începutul secolului XX.

După Revoluţia din 1989, a reapărut din ruinele ziarului „Scînteia“, oficiosul PCR, şi a fost blamat pentru articolele din timpul Mineriadei din 1990 şi pentru orientarea profesenistă. A trecut apoi prin frământări interne şi a schimbat câteva generaţii de ziarişti, pentru a ajunge, în zilele noastre, una dintre cele mai credibile surse de informaţii din România. Pe parcursul următoarelor luni, vă invităm să descoperiţi istoria zbuciumată a brandului „Adevărul“, de la înfiinţare şi până în prezent. Astăzi vă prezentăm o cronologie a celor mai importante repere din istoria acestui ziar. 

– apare cotidianul „Adeverul“. Fondatorul ziarului este Alexandru Beldiman, prieten al lui Alexandru Ioan Cuza şi acerb luptător împotriva dinastiei străine. Ziarul „Adeverul“ se naşte, astfel, ca un ziar antiregalist.  Ziua de 10 mai – ziua regelui Carol I, devenită sărbătoare naţională – era prezentată în „Adeverul“ drept „zi de doliu naţional“. 

- Alexandru Beldiman îi vinde lui Constantin Mille ziarul „Adeverul“. Prin inovaţiile aduse gazetei, Mille devine „părintele ziaristicii moderne române“, aşa cum scrie pe piatra sa funerară din cimitirul Bellu. Pe lângă „Adeverul“, Mille deschide o nouă gazetă care apărea în fiecare dimineaţă şi se numea „Adeverul de dimineaţă“ (devenită în decembrie 1904 „Dimineaţa – organ de informaţiuni şi reportagii“). Povestea lui Mille la „Adeverul“ se termină în 1920, când vinde ziarul către bancherul Aristide Blank. 

– În fiecare zi de joi, „Adeverul“ publica în pagina I texte semnate I.L. Caragiale. O bună parte din „Momente şi schiţe“ apare pentru prima dată în „Adeverul“. De-a lungul anilor, mari scriitori ai literaturii române au semnat în „Adeverul“ sau în suplimentul „Adeverul literar şi artistic“: Tudor Arghezi, Zaharia Stancu, George Coşbuc, George Călinescu, Brunea Fox, Ion Minulescu, Mihail Sadoveanu, Mircea Eliade, Panait Istrati, George Topârceanu şi alţii... 

– se inaugurează Palatul Sărindar, noul sediu al ziarului „Adeverul“. Clădirea copia modelul Palatului Figaro, din Paris. Fosta redacţie a „Adeverului“ mai există şi azi pe strada Constantin Mille, dar este o ruină.

Citiţi articolul integral în grupajul

.