Paradoxurile istoriei religiilor

Publicat în Dilema Veche nr. 219 din 26 Apr 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

A ap─ârut anul acesta la Polirom traducerea primului volum din cele cinci c├«te cuprinde Istoria religiilor (Gius. Laterza, Roma-Bari, 1994), coordonat─â de Giovanni Filoramo, prestigios specialist ├«n domeniu, profesor la Universitatea din Torino. O lucrare de asemenea importan┼ú─â - a trata (cvasi)totalitatea experien┼úei religioase a lumii - d─â specialistului un prilej ┼či ├«i impune aproape obliga┼úia de a reflecta asupra disciplinei sale ├«n genere ┼či de a-i lua pulsul actual. El ├«ncearc─â s─â formuleze c├«t mai precis modul cum ├«┼či concepe/construie┼čte obiectul de studiu, ce op┼úiuni metodologice i-au condus pe autori ├«n elaborarea lucr─ârii, care e starea disciplinei ┼či care s├«nt temele ei dominante ├«n momentul de fa┼ú─â, ce schimb─âri ├«n peisajul lumii religioase ┼či al ┼čtiin┼úei religiilor au f─âcut necesar─â scrierea unei noi lucr─âri de asemenea anvergur─â. Intitul├«nd primul paragraf al Introducerii sale "Paradoxul religiei", Giovanni Filoramo situeaz─â de fapt propria disciplin─â, ca problematic─â ┼či statut, ├«n logica paradoxului. Introducerea sa inventariaz─â cu luciditate tocmai paradoxurile fertile ale istoriei religiilor, ├«ntreb─ârile ei fondatoare, tensiunile ei - unele constitutive, altele amendabile prin rafinarea metodei sau prin schimbarea ┼či ├«nmul┼úirea unghiurilor de vedere. Apare ├«nt├«i de toate vechea ├«ntrebare: cum pot fi studiate sub categoria istoriei fapte ale c─âror substan┼ú─â ┼či rost ultim stau tocmai ├«n dep─â┼čirea istoriei, ├«n contactul omului cu acel "ceva" - "sacrul", "transcendentul" - pe care cercet─âtorul ├«┼či interzice s─â ├«l sondeze? R─âspunsul e desigur acela c─â istoricul religiilor, ca ┼či antropologul ori sociologul religiei, nu vizeaz─â "esen┼úa" obiectului studiat, ci numai "manifest─ârile" lui - configurate ├«n istorie ┼či ├«n ┼úes─âtura rela┼úiilor sociale, dependente de contexte culturale. Dar nu risc─â oare istoricul ca, respect├«nd cu stricte┼úe specificul perspectivei sale, s─â anemieze specificul obiectului de studiu, s─â voaleze calitatea religioas─â a faptelor investigate, transform├«ndu-le ├«n simple fapte istorice, culturale sau de societate? Vorbind dintru ├«nceput despre statutul paradoxal al "religiei" - ca obiect de studiu istorico-critic - Giovanni Filoramo las─â s─â se ├«n┼úeleag─â c─â aceast─â interoga┼úie trebuie s─â r─âm├«n─â vie ├«n con┼čtiin┼úa cercet─âtorului ┼či c─â ea poate determina ├«ntoarceri dintre cele mai productive asupra propriului demers. A doua ├«ntrebare: e legitim ca cercet─âtorul s─â conceap─â rela┼úia dintre el ┼či subiectul s─âu de studiu dup─â binomul ra┼úiune-pietate, ra┼úiunea (┼čtiin┼úific─â) revenind cercet─âtorului, iar adep┼úilor religiei revenindu-le "credin┼úa"? Nu risc─â cercet─âtorul s─â se a┼čeze prea comod ├«n fa┼úa materiei sale, c─âreia ├«i neglijeaz─â - metodologic - ra┼úionalitatea de alt tip dec├«t cel istoric? Nu risc─â s─â devin─â decupajul metodologic peti┼úie de principiu, judecat─â de valoare, clasificare ontologic─â? Giovanni Filoramo constat─â pur ┼či simplu care e calitatea men┼úionatei rela┼úii "├«n tradi┼úia noastr─â cultural─â". ├Än tradi┼úia (cultural─â, ┼čtiin┼úific─â) a Europei moderne, "particularitatea actului religios const─â ├«n diferen┼úa dintre ceea ce este o religie (produs pur ┼či simplu uman, social, cultural, istoric) ┼či ceea ce aceasta pretinde s─â fie (realitate fondatoare ┼či justificare a societ─â┼úii, culturii, a istoriei)" (p. 5). Sublinierile ├«mi apar┼úin. Termenii ├«n┼či┼či declar─â ├«ndeajuns de limpede asimetria de principiu pe care o statueaz─â ├«n genere "ceva" numit "tradi┼úia noastr─â cultural─â", o tradi┼úie de "obiectivitate" care e ├«nclinat─â s─â pun─â sub semnul ├«ntreb─ârii realitatea a ceea ce nu poate fi cunoscut ├«n limite ┼čtiin┼úifice moderne. Totu┼či, dac─â Giovanni Filoramo asum─â f─âr─â ezit─âri pozi┼úia disciplinei sale, el nu o ├«nf─â┼úi┼čeaz─â ca pe un implicit criteriu de realitate, ci ├«n cadrul unor polarit─â┼úi bine definite, ├«n cadrul unor ├«ntreb─âri deschise - care dau tocmai orizontul de luciditate al unei cercet─âri istorico-religioase. Mai mult, el se refer─â la cotitura cultural─â de la sf├«r┼čitul secolului XX, c├«nd secularizarea a ├«ncetat s─â fie "religia" savan┼úilor ┼či a ideologilor, grila exclusiv─â de interpretare a realului ┼či de fundamentare a g├«ndirii moderne. Tocmai aceast─â nou─â atmosfer─â cultural─â este una dintre ra┼úiunile de a concepe o nou─â Istorie a religiilor, una care s─â abordeze faptul religios nu sub teza stingerii lui inevitabile, ci ┼úin├«nd seama de situa┼úia din teren, unde se manifest─â vitalitatea lui deconcertant─â, pestri┼úa lui inventivitate, unde au loc recompuneri, instrumentaliz─âri, adapt─âri de care cercet─âtorul trebuie s─â dea seam─â. Tonul ├«nsu┼či al discursului s─âu se ├«nscrie ├«n aceast─â cotitur─â care s-a impus ast─âzi ├«n ┼čtiin┼úele umane. Stilistic ┼či mental, se prefer─â amenajarea unui c├«mp de ├«ntreb─âri, nuan┼úarea ap─âsat─â a problemelor, pluralismul abord─ârilor, iar nu construc┼úiile teoretice care ├«┼či supun autoritar materia tratat─â, transform├«nd-o ├«n material ilustrativ. Un exemplu este chestiunea definirii cadrului conceptual al studiului. Categoria de religie cu care lucreaz─â metoda istorico-critic─â este ├«nf─â┼úi┼čat─â, critic, drept produs al istoriei culturale occidentale - modelat─â ├«n mare parte de tradi┼úia iudeo-cre┼čtin─â -, ceea ce las─â s─â se ├«n┼úeleag─â relativa ei inadecvare fa┼ú─â de tradi┼úii extra-continentale. Dar tocmai capacitatea critic─â a g├«ndirii europene permite rafinarea acestei categorii, ├«ntr-o dialectic─â care tinde s─â corecteze atitudinile excesiv eurocentrice. Pe deasupra, Giovanni Filoramo anun┼ú─â diversitatea asumat─â a modurilor ├«n care autorii contribu┼úiilor manevreaz─â metoda istorico-critic─â potrivit unor situ─âri personale, religioase sau ideologice. Exist─â, de asemenea, o discu┼úie asupra ierarhiei criteriilor de organizare a materialului, planul de ansamblu al lucr─ârii l─âs├«nd ┼či ├«n acest caz un joc diversit─â┼úii lor - ├«n scopul de a respecta mai degrab─â caracterul tradi┼úiilor studiate, dec├«t o rigid─â sistematizare. Criteriul cronologic primeaz─â ├«n ce prive┼čte tradi┼úiile antice (volumul I), criteriul de prezentare global─â, ├«n continuitate fiind preferat pentru tradi┼úiile cu o lung─â istorie: religiile abrahamice, iudaism, cre┼čtinism, islam (vol. II ┼či III), precum ┼či hinduismul, prezentat ├«mpreun─â cu celelalte tradi┼úii ale Orientului ├«n vol. IV, ├«n vreme ce volumul V se ocup─â de studiul etnologic al religiosului. ├Än sf├«r┼čit, criteriul tipologic intervine ├«n tratarea religiilor caracterizate drept dualiste ┼či a celor din America precolumbian─â. E de remarcat c─â avem de-a face cu o Istorie italian─â a religiilor, a┼ča cum Enciclopedia religiilor (Encyclopaedia Universalis, Paris, 2002), tradus─â ├«n 2005 de Editura Pro, este una preponderent francez─â. ├Än Italia, mediul disciplinei este bogat, cuprinde personalit─â┼úi (precum Giulia Sfameni Gasparro, pre┼čedinta Asocia┼úiei europene de Istoria Religiilor, care trateaz─â ├«n acest prim volum religiile lumii elenistice), iar istoria religiilor are o lung─â ┼či prestigioas─â dezvoltare marcat─â de figurile majore ale lui Raffaele Pettazzoni, Angelo Brelich, Ernesto de Martino ┼či Ugo Bianchi. Giovanni Filoramo ├«nsu┼či se afl─â ├«ntr-o creatoare continuitate cu cel din urm─â prin studiile sale asupra gnosticismului ┼či a gnozei, pe care ├«ns─â nu le abordeaz─â ├«n primul r├«nd prin prisma dualismului, ci a importan┼úei date de asemenea curente "crizei" intra-divine. Potrivit unei bune tradi┼úii academice, universitarii contribuitori ├«ncep prin a expune problemele de cercetare proprii domeniului investigat, pentru a-i ├«nf─â┼úi┼ča apoi structurile ┼či marile teme, c─ârora materialul istoric le d─â concrete┼úe ┼či dimensiune temporal─â. ├Äntre structur─â ┼či istorie, ├«ntre descrierea contextualizat─â a fenomenelor ┼či logica ce le comand─â repeti┼úia/adaptarea de-a lungul istoriei, ├«ntre erudi┼úie ┼či interpretare, echilibrul este p─âstrat cu aten┼úie ┼či expus ├«n mod conving─âtor. Gra┼úie Editurii Polirom, vom avea acces ├«n rom├óne┼čte la o solid─â Istorie a religiilor, capabil─â s─â dea seam─â cu mult─â precizie de importan┼úa modelatoare a religiosului ├«n cultura/culturile noastre.

featured image (4) jpg
Cine a fost Loki în mitologia nordică?
Loki este unul dintre cei mai cunoscu╚Ťi zei din mitologia nordic─â. Este considerat un zeu al focului ╚Öi al magiei ╚Öi poate lua diverse forme, at├ót umane c├ót ╚Öi animale.
Halate si prosoape de baie jpg
Cadouri pentru evenimente: prosoape de baie și seturi de halate matrimoniale
Odată cu creșterea temperaturilor, tot mai multe evenimente sunt organizate de către persoanele apropiate.
Cum ne pregătim pentru Paște jpg
Cum ne pregătim pentru Paște
Masa de Paște este un moment special în care familia și prietenii se adună pentru a sărbători și a petrece timp împreună.
credite jpg
Ce putem face atunci când avem nevoie de un credit rapid?
Dac─â te confrun╚Ťi cu diferite situa╚Ťii financiare urgente, care nu pot fi am├ónate, trebuie s─â ╚Ötii c─â sunt mai multe modalit─â╚Ťi prin care po╚Ťi lua credite rapide.
Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
S─ân─âtatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital ├«n corpul omului, fiind implicat ├«n sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea de╚Öeurilor din organism ╚Öi producerea unor factori de coagulare care faciliteaz─â circula╚Ťia s├óngelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esen╚Ťial al adjuvan╚Ťilor ├«n optimizarea pesticidelor
Condi╚Ťiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum ╚Öi bolile ╚Öi d─âun─âtorii plantelor reprezint─â tot at├ótea provoc─âri pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorial─â ÔÇ×Amza PelleaÔÇŁ, din B─âile╚Öti, a fost redeschis─â publicului
Manifest─ârile dedicate cinstirii memoriei ├«ndr─âgitului actor rom├ón, n─âscut ├«n inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Na╚Ťional Marin Sorescu din Craiova, locul ├«n care ╚Öi-a ├«nceput fascinanta c─âl─âtorie ├«n lumea artistic─â.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de c─âldur─â - utilizarea, func╚Ťionarea ╚Öi tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achizi╚Ťionarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabil─â ╚Öi eficient─â de a-╚Ťi repara sau ├«ntre╚Ťine ma╚Öina.
masa de paste jpg
Cum s─â aranjezi o mas─â festiv─â perfect─â: trei sfaturi utile
Nu mai este mult p├ón─â la s─ârb─âtorile de Pa╚Öte. Chiar dac─â poate p─ârea cam devreme s─â ├«ncepi preg─âtirile de s─ârb─âtoare, po╚Ťi ├«ncepe planificarea de pe acum dac─â vrei s─â-╚Ťi impresionezi invita╚Ťii.
caine in vacanta jpg
Cum s─â ├«╚Ťi preg─âte╚Öti c├óinele pentru c─âl─âtorii: 6 sfaturi pentru o vacan╚Ť─â f─âr─â probleme
Te preg─âte╚Öti s─â pleci ├«n prima vacan╚Ť─â al─âturi de c├óinele t─âu? Experien╚Ťa de a pleca ├«ntr-o c─âl─âtorie cu cel mai bun prieten al t─âu poate fi una inedit─â, care te va ├«nc─ârca cu amintiri pl─âcute.
image png
Lumea în care trăim
Tr─âim ceea ce poart─â numele de ÔÇ×marea epuizareÔÇŁ.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
C├«t de pu╚Ťin ne lipse╚Öte...
Zic al╚Ťi psihologi: nu pierde copilul interior, ÔÇ×acceseaz─â-lÔÇŁ, joac─â-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminin─â!
├Än prezent, c├«nd vorbim despre feminism, nu ne mai raport─âm la structura ra╚Ťional─â a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, ast─âzi, r─âul ┼či suferin┼úa nu s├«nt doar mari teme teoretice. Nici nu se limiteaz─â la experien┼úa lor privat─â.
image png
T├«lcuirile tradi╚Ťiei isihaste
O luminoas─â excep╚Ťie de la aceast─â triumfal─â decaden╚Ť─â e de g─âsit ├«n lucrarea P─ârintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezint─â o dezvoltare rizomatic─â orizontal─â la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, ├«mpreun─â cu partenerul s─âu, au fost aresta╚Ťi pentru c─â ar fi f─âcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe m─âsur─â ce avansez ├«n v├«rst─â, tind s─â cred c─â ceea ce numim intui╚Ťie se bazeaz─â pe experien╚Ťa noastr─â de via╚Ť─â.
image png
De prim─âvar─â
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
╚ścoli private, ╚Öcoli de fi╚Ťe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernant─â ÔÇ×creativ─âÔÇŁ.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esen╚Ťial, pe care doar slujitorii ├«l pot vedea ├«n altar: Antimisul. Origine, istorie, sfin╚Ťire (Editura Basilica, 2023).

Adevarul.ro

image
C├ó╚Ťi ani de pu╚Öc─ârie risc─â rom├ónul acuzat de tr─âdare
Conform articolului 394 din Codul Penal, Alexandru Piscan, care este acuzat c─â a desf─â╚Öurat activit─â╚Ťi de spionaj ├«n beneficiul Federa╚Ťiei Ruse, viz├ónd obiective militare rom├óne╚Öti ╚Öi NATO, poate ├«nfunda pu╚Öc─âria ani grei.
image
Anchet─â extins─â ├«n cazul Coldea: sunt viza╚Ťi ╚Öi Alexander Adamescu ╚Öi Mihai Tufan. ÔÇ×╚śeful cel mareÔÇŁ, fondator al ÔÇ×statului paralelÔÇŁ
Anchet─â a fost extins─â ├«n dosarul generalilor SRI Florian Coldea ╚Öi Dumitru Dumbrav─â, fiind cercetate fapte de corup╚Ťie ├«n leg─âtur─â cu firme controlate de c─âtre oamenii de afaceri Bogdan Alexander Adamescu ╚Öi de c─âtre milionarul Mihai Tufan.
image
P─â╚Ťania ciudat─â a unui ╚Öofer b─âut din Neam╚Ť. A f─âcut accident exact ├«n momentul ├«n care poli╚Ťi╚Ötii ├«i f─âceau semn s─â trag─â pe dreapta
Ac┼úiunile poli┼úi┼čtilor din Neam┼ú, pentru combaterea evenimentelor nedorite din traficul rutier, s-au soldat cu depistarea mai multor ┼čoferi care erau b─âu┼úi la volan, ├«ntocmindu-se dosare penale

HIstoria.ro

image
R─âpirea lui Mussolini
├Än vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut ╚Öi sub apelativul┬á pe care acesta ╚Öi l-a ales ÔÇô ÔÇ×Il DuceÔÇŁ ÔÇô ÔÇ×Conduc─âtorulÔÇŁ), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nunt─â primit de Zoia Ceau╚Öescu de la p─ârin╚Ťi
Fabricat ├«n Fran╚Ťa, la o comand─â special─â a familiei Ceau╚Öescu ├«n anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de c─âtre Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceau╚Öescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei preziden╚Ťiale, care l-a primit cadou de nunt─â de la p─ârin╚Ťi.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae E╚Öianu s-a n─âscut la Cluj ├«n 1923. Tat─âl, director la Banca Ardelean─â, iar mama, profesoar─â. ╚ścoala primar─â o face la Sibiu ╚Öi apoi Liceul Militar la T├órgu Mure╚Ö. ├Än 1942 ├«╚Öi d─â bacalaureatul la Liceul Gheorghe Laz─âr din Sibiu.