Școală

Publicat în Dilema Veche nr. 912 din 30 septembrie – 6 octombrie 2021
Zizi și neantul jpeg

Mersul la școală a fost, la început, ceva ce nu mi-am dorit. Mi-era foarte bine acasă, cu ai mei, trăiam într-o lume perfectă căreia părea că nu-i lipsește nimic. Și m-am trezit, deodată, într-un loc cu mulți oameni străini – ce-i drept, de vîrsta mea, dar și cu reguli de respectat.

Și aici nu mă refer la cele de disciplină în clasă. Astea nu mi se păreau neapărat o problemă. Ci la unele legate de sistemul de atunci. Cumva, mai direct, mai indirect, ai mei m-au instruit să nu spun la școală ce se vorbește acasă. Evident, legat de sistem. Eram mică, dar ceva-ceva înțelegeam. Înțelesesem chiar din apartamentul nostru de bloc că nu putem vorbi orice cu voce tare, că anumite lucruri pot fi auzite și pot avea consecințe. Nu pricepeam eu totul, dar pricepeam că Ceaușescu, cel care apărea la televizor după emisiunea cu Mihaela, nu era în regulă. Că era ceva cu el. Altfel de ce toți cei din jurul meu ar fi făcut ori bancuri cu el, ori l-ar fi criticat? De aceea, chiar de cînd eram mică, spuneam că trebuie să fim „patrioți în bloc”.

La școală era același lucru. Totul era aparent minunat, dar nu puteam, din start, spune tot. De pildă, ca să mă înscrie la o școală mai bună, mama s-a împrietenit cu secretara și a declarat, de comun acord cu ea, o adresă fictivă, de la bunici, zice-se, mai aproape de școala în cauză. Practic, era cea mai bună școală mai apropiată de casă (deși era departe, la cîteva stații de autobuz). În cartier nu erau unele prea grozave și mama vrusese neapărat să mă-nscrie la una mai bună. Și da, făcuse o ilegalitate, practic, și mințise. Și mă învățase și pe mine să mint. Încă din clasa întîi, eu știam că, dacă sînt întrebată la școală ce adresă am, nu trebuie s-o spun pe cea de acasă, trebuie să mint, căci altfel risc să nu mai pot rămîne la școala mea.

De fapt, am învățat să fiu duplicitară odată cu primii pași la școală. Am învățat că instituțiile statului socialist nu ne erau prieteni, ci chiar dușmani. Că trebuia să înșelăm ca să supraviețuim. Sau să ne acceptăm o soartă mai rea. Că nu puteam fi și în armonie cu instituțiile, și bine, decît în cazuri excepționale. Că statul nu ne sprijinea, ci, în general, ne șunta.

Am învățat toate astea cam devreme, totuși. Iar apoi, la școală, a continuat training-ul întru duplicitate. Știam, de pildă, de acasă, că felul în care era predată istoria în școală nu era unul corect. Că grandomania și naționalismul exacerbat nu erau modalitatea corectă de a privi istoria. Că poveștile cu „vitejia de veacuri a poporului român, stîncă în fața năvălirilor...” era doar o formulă goală. Da, eram cam tînără pentru toate astea, dar cînd am dat cu nasul de ele și am fost prevenită asupra lor, ceva-ceva tot am înțeles. Am înțeles ce sînt locurile comune și clișeele, și de atunci am tot luptat împotriva lor cum m-am priceput.

Am învățat același lucru și la română. Am înțeles că poeziile patriotice, da, pot fi analizate stilistic pentru notă, dar nu trebuie crezute ad litteram. Sau deloc. Că metaforele, comparațiile și epitetele pe care le întorceam pe toate părțile erau cuvinte goale, în mare parte. Am învățat să discern între texte valoroase și cele proaste și kitsch. Între texte cu valoare literară reală și unele cu conținut strict ideologic.

Desigur, am făcut-o treptat și cu instrumentele specifice vîrstei. Nu prin teorii fabuloase, ci prin studii de caz. Am învățat cam devreme că adevărul e relativ și că minciuna e mai ușoară, și e o modalitate de supraviețuire. Țin minte și acum introducerile pe care le făceam și la română, și la istorie cu vitejia sus amintită a poporului român, pentru că știam că așa trebuie.

Ceea ce nu a diminuat, în mod ciudat, frumusețea anilor de școală. Puteam foarte bine, se pare, să mințim și să fim duplicitari instinctiv, fără ca măcar să ne dăm seama, și să ne bucurăm de toate cele ale copilăriei, altfel. Să ascultăm cîntece de ABBA și Boney M și chiar să le interpretăm cum știam noi mai bine, imaginîndu-ne că sîntem fie blonda, fie bruneta din formație, susținătorii fiecăreia aducînd argumente fanatice. Puteam la fel de bine să ne credem Scarlett O’Hara și să ne îndrăgostim de ce Rhett Butleri găseam prin clasă. Ori să fim Pamela, Lucy ori Sue Ellen din Dallas și să ne negociem legăturile cu JR, Bobby, Ray, Cliff și alții. Se pare că toate astea mergeau mînă-n mînă, într-o lume plină de contradicții. Pe acest fundal, învățam ca nebunii, am fost obligați să fim competitivi de mici, să supraviețuim, pentru că eram atît de mulți, decreței fiind. Și, în tot acest context, pînă la urmă nu m-am mai simțit străină ducîndu-mă la școală. M-am bucurat, tot mai mult, de începerea anului școlar. Și mă bucur și acum, deși nu mai sînt eu în vreun rol.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.