Stimate domnule Gheo,
Este evident punctul de vedere al unui om revoltat si profan care are dreptate in privinta exagerarilor care se pot face in privinta ADHD. Este,de asemenea,evident ca, nefiind un copil sau adult cu ADHD, parinte al unui copil cu ADHD, nu puteti realiza o problema grava pentru copil si familie. Toata tevatura a aparut pentru ca parintii si copiii au semnalat aceste probleme grave, nu s-a inventat o boala pentru un tratament. Limbajul folosit in descrierea simptomelor este specific specialitatii psihiatrie pediatrica,dificil de tradus si dintr-o limba in alta, inadecvat tradus si recunoscut de breasla ca atare. Ceea ce ati citit ca simptome sunt criteriile de clasificare ce se gasesc in manualele oficiale din psihiatrie recunoscute: DSM IV TM si ICD 10. Termenul de ADHD a fost convenit la nivel international pentru a desemna o problema recunoscuta de toata lumea si pentru a folosi mai degraba cuvinte putine si semnificative pentru o problema in curs de cercetare ca si cauze neurobiologice. Ceea ce nu stiti ca profan, este ca, in aceste criterii, se specifica: aceste criterii sunt luate in considerare daca sunt cu mult mai exagerate decat comportamentele normale pentru aceasta varsta ( ele trebuie evaluate diferit la varste diferite) si daca afecteaza viata normala a copilului: joaca in grupul de prieteni, scoala, lectiile de acasa, interactiunea in familie, interactiunile sociale. Ca sa intelegeti despre ce e vorba cu "organizarea sarcinilor" , va sfatuiesc sa intrebati un psiholog sau psihopedagog sau psihiatru care se ocupa de copii. Va vor spune ca acesta este limbajul de specialitate si "sarcinile" inseamna o tema de casa, un fragment din tema de casa, ceea ce i se solicta copilului, pentru varsta lui,sa faca acasa sau la scoala, iar copilul cu ADHD nu stie sa-si organizeze sarcinile,adica nu stie cu ce incepe, poate sa citeasca ultima propozitie din tema sau una din mijlocul temei, uita ce a citit dupa primele cuvinte si , la sfarsitul propozitiei , nu mai stie ce a citit, poate sa inceapa o problema cu finalul, nu poate sa invete si sa respecte etapele firesti de rezolvare a unei teme. Aceste dificultati sunt reale si se numesc deficite ale functiilor executive ale creierului. Medicamentele administrate la copil, in psihiatria pediatrica , nu dau dependenta. E o prejudecata de nestiutor. Daca aflati care este mecanismul dependentei si apoi care sunt mecanismele de actiune ale medicamentelor despre care va vorbesc, veti vedea singur ca nu actioneaza pe circuitele de dependenta din creier. Si inca o veste: exista si adulti cu ADHD a caror viata a fost ratata pentru ca nu au avut ajutor la timp: terapie,tratament, consiliere vocationala etc. si multi dintre copiii cu tulburari severe care nu au primit ajutor la timp, inclusiv a li se recunoaste problema si a fi tratati,sunt viitorii infractori. In multe cazuri,ignoranta si prejudecatile noastre, ale profesorilor , ale oamenilor de langa noi, au determinat ca niste copii grozavi sa ajunga la scoala speciala sau sa fie dati afara din scoala si sa ajunga,din suferinta,neimplinire,respingere sociala, infractorii care ne "deranjeaza".
Va multumesc pentru interesul pe care l-ati aratat pentru o astfel de problema. Copiii cu ADHD sunt chiar formidabili, sunt foarte inteligenti si , ajutati sa "supravietuiasca" scolii,temelor, respingerii sociale si sa aiba o viata normala, devin cei mai de succes oameni din jurul nostru. Nu trebuie sa devina roboteii societatii, aveti dreptate,asta e problema scolii de acum. Sunt atat de creativi,veseli, iuti,destepti si nu se impiedica in nimicuri. Neajutati,insa, ,ei si familia lor,au o viata mai rea decat un copil cu astm si,la fel de rea ca un copil cu cancer care face chimioterapie. Tratamentul nu-i face cuminti,linistiti, nu ii sedeaza, ii ajuta sa-si focalizeze atentia, sa aiba suficienta rabdare ca sa urmareasca informatia citita, scrisa, oferita de mediu, pana la capat ca sa poata intelege, sa urmareasca fenomene si discursul adultilor,copiilor, emotiile acestora, pana la capat ca sa se inteleaga cu ceilalti si sa ii inteleaga, sa-si organizeze in minte informatiile memorate, sa poata folosi informatiile invatate atunci cand are nevoie de ele etc.De gandit.
Cu respect,
Madalina Linte