Credeați că „cercetătorii britanici” nu sînt interesați de șah? Ei bine, sînt, și au produs un studiu care arată că marii maeștri la șah ar trăi mai mult decît restul oamenilor. Fenomenul a fost observat în 28 de țări, pe un eșantion – spun ei – de 1208 mari maeștri și peste 15.000 de sportivi medaliați la olimpiade.
Iată principalele concluzii ale studiului realizat de An Tran-Duy, David Smerdon și Philip Clarke și publicat în jurnalul cu acces liber Plos One:
1. Șansele de supraviețuire ale unui șahist la 30 de ani de la obținerea titlului de mare maestru sînt de 87%;
2. Șansele de supraviețuire ale unui șahist la 60 de ani de la obținerea titlului de mare maestru sînt de 15%;
3. Speranța de viață pentru un mare maestru la 30 de ani (vîrsta medie la care un șahist obține această titulatură) este de aproape 54 de ani, ceea ce ar reprezenta semnificativ mai mult decît speranța de viață de 46 de ani a unui om obișnuit la aceeași vîrstă.
4. Marii maeștri din America de Nord și vestul Europei au o durată de viață mai lungă decît cei din estul Europei.
5. Cu toate acestea, în estul Europei, marii maeștri trăiesc în medie cu 14 ani mai mult decît un om obișnuit, o diferență cu mult mai mare decît cea similară din Occident.
6. Atît marii maeștri, cît și medaliații olimpici au o rată de supraviețuire substanțial mai mare decît restul lumii.
Autorii iau în calcul mai multe ipoteze privind rezultatele. Ei par să nu favorizeze explicația că rata de supraviețuire a marilor maeștri la șah s-ar datora presupusei lor inteligențe sporite. În primul rînd, legătura dintre IQ și înzestrarea șahistă nu este suficient demonstrată. Unele studii nu au reușit, de pildă, să demonstreze superioritatea șahiștilor de înaltă performanță cu o sumedenie de abilități intelectuale, precum atenția selectivă, logica, memoria vizuală și complexitatea planificării. O altă explicație ar fi că marii maeștri ar începe să o ducă mai bine decît restul populației. Ceea ce nu se verifică mereu, șahiștii fiind în general sportivi plătiți mediocru. În România, mi-a spus un oficial de la federația de specialitate, un mare maestru de top abia face o mie de euro lunar, iar eu știu un mare maestru care s-a lăsat de șah deoarece nu cîștiga suficient.
În sfîrșit, cea de-a treia explicație înaintată de autori este că astăzi marii maeștri trebuie să aibă mult mai multă grijă de sănătatea lor ca să se mențină competitivi. Înainte, în turnee, jucătorii fumau la masa de joc, iar după partidă unii se mai duceau și la bar, unde petreceau, bineînțeles, nu pe uscat, cîteva ore bune. Astăzi, condiția fizică are mai multă importanță, nu doar din perspectivă sportivă, dar și din condiționări sociale mai mult sau mai puțin imperative. Concluzia studiului? „Excelența nu te ferește de șah-matulul vieții, dar te face totuși să joci mai mult șah”.
Diagrama săptămînii
Soluția diagramei 110 va fi publicată săptămîna viitoare. Soluția diagramei 109 de data trecută: 1. Cxe5! Nxd1 2. Cd7! Ne7 (la 2… Dxd7 urmează 3. Cxf6#) 3. Cexf6+! Nxf6 4. Te8+! Dxe8 5. Cxf6#.
Ionuţ Iamandi este jurnalist la Radio România Actualităţi.
Foto: Iuri Averbach, cel mai în vîrstă mare maestru în viață. Aici, fotografiat cu fostul campion mondial Boris Spasski (în dreapta). Sursa: Moscow Chess Federation.