⬆
unora le place muzica clasică
În lumea marilor orchestre de astăzi
Unul dintre marile merite ale lui Andris Nelsons este că reușește să facă partiturile bruckneriene și wagneriene relevante și pentru publicul de astăzi.
Zgomotul se tratează cu muzică
O uşă trîntită, un plînset de copil, o pasăre ciripind pe o ramură din faţa ferestrei deschise, un claxon prelung, un ciocnit de pahare... Pe nesimţite, auzul nostru este supus, în fiecare clipă, unei învolburări de sunete cu intensităţi şi durate diferite.
Clasicismul modern
Indiferent de forma socială sau afectivă pe care o primeşte, muzica clasică e o prezenţă constantă în viaţa mea. Odată cu trecerea timpului, cu „experienţa“ şi cu bibliografia mai extinsă, învăţ să accept sau să mă bucur mai intens de feluritele faţete ale acestui fenomen.
"Pentru cine cînţi?"
De la colegii de grădiniţă, adunaţi în curte pentru serbarea de sfîrşit de an, la cei 20 de preşedinţi de stat cărora le-am cîntat la Ateneu, în urmă cu cîţiva ani, de la prietenii care mă ascultau într-o poiană în Bucegi pînă la cei peste 2000 de spectatori de la Disney Concert Hall în Los Angeles, publicul a făcut aproape mereu parte din viaţa mea.
Un altfel de Festival "George Enescu"
Scriu şi vorbesc de cîtva timp despre Festivalul „George Enescu“. Am scris, din anii ’90, în reviste de specialitate, apoi, din 2001, pentru Dilema veche, la impulsul lui Mircea Vasilescu, care mi-a publicat cîte o pagină de reflecţii la fiecare final de festival. În diverse ocazii, am vorbit la radio şi la televiziune.
Democratizarea muzicii clasice
Acum, muzica clasică poate fi a oricui. Cei mai mulţi fac cunoştinţă cu acest misterios domeniu prin intermediul soneriei telefonului mobil. Sînt mulţi cei pentru care Badineria de Bach sau Mica serenadă de Mozart sînt opţiunile favorite în domeniu.
„Suportabila lejeritate de a fi“
"Reuşita cea mai mare a festivalului a fost reintroducerea muzicii de cameră în firescul şi în necesarul vieţii cotidiene şi crearea unui grup eterogen de aficionados SoNoRo. Iar obiectivul principal rămîne acela de a răspîndi efervescentul „virus“ SoNoRo în societatea românească, dar şi dincolo de graniţele ţării."
SoNoRo
Era început de noiembrie bucureştean. Acea perioadă incertă dintre lumină şi întuneric, care atît a tulburat sufletul bacovian, încît a transformat-o în metaforă de uz curent. Cînd culorile terne inundă bulevardele şi zidurile, iar oraşul pare condamnat la tăcere.
"Cultura reprezintă o investiţie benefică" - interviu cu Dumitru AVAKIAN
"Pentru a fi un bun jurnalist în domeniul muzicii, trebuie să ai o pregătire intelectuală, o temeinică pregătire muzicală, precum şi inteligenţa de a pătrunde datele comunicării artistice. Trebuie să fii credibil. Muzica se află în mişcare, „curge“; de nu ai surprins momentul semnificativ, vine altul..."
"Un muzician bun îşi păstrează vie curiozitatea" - interviu cu Julian RACHLIN
"Pentru mine, un muzician bun este acela care îşi păstrează vie curiozitatea, dorind să înveţe tot timpul, să se dezvolte, şi căruia îi place să comunice într-o manieră muzicală, atît cu publicul, cît şi cu muzicienii cu care împarte scena."
Cinci festivaluri europene
EDINBURGH, SCOŢIA – MAREA BRITANIE. Este organizat anual, în lunile august şi septembrie, începînd cu 1947, pentru a celebra muzica, opera, teatrul şi dansul clasic. Aproximativ 50% din bugetul anual al festivalului este asigurat din sponsorizări publice şi private.
"De ce ascultaţi muzică clasică?"
"Muzica clasică face parte din străfundurile amintirilor mele şi ştiu exact momentul în care m-am îndrăgostit de ea. Eram în clasa a V-a şi profesoara de muzică ne-a pregătit o audiţie. Atunci am făcut cunoştinţă cu Bolero-ul lui Ravel, pe care nu l-am mai scos din suflet niciodată."