Fonfleul ştiinţific

Publicat în Dilema Veche nr. 583 din 16-22 aprilie 2015
Fonfleul ştiinţific jpeg

Faţă de alte tipuri de gogoriţe publicate de presă, fonfleul ştiinţific nu e o intoxicare, ci o tentativă de a stîrni atenţia sau mirarea cu pseudo-descoperiri. De regulă, dar nu totdeauna, el se bazează pe „specialişti“. 

Poate cel mai insistent – dacă îi putem spune aşa – fonfleu ştiinţific din presa românească a fost cel din 2008, referitor la acceleratorul de particule de la CERN. Vă amintiţi, probabil, că în toamna acelui an, oamenii de ştiinţă au pus în funcţiune un accelerator uriaş, cu diametrul de 27 de kilometri, în căutarea Bosonului Higgs, aşa-numita Particulă a lui Dumnezeu. Ştirea nu s-a scris totuşi aşa: televiziunile, şi nu numai ele, au bătut cîmpii zile-n şir cu privire la sfîrşitul lumii, care ar fi putut veni de la o gaură neagră creată în reactor. 

Inutil să spunem că de atunci au trecut şapte ani şi lumea e departe de a se fi sfîrşit, iar acceleratorul funcţionează în legea lui, conform programului. Deşi opinia unanimă a savanţilor era şi este că acceleratorul nu este în nici un fel periculos, presa de la noi n-a fost deloc interesată de bosoni şi aplicaţii ştiinţifice, ci doar de spaima milenară. 

Specialiştii neglijaţi în cazul acceleratorului sînt însă de mare folos pentru fonfleuri ştiinţifice mai mici, punctuale. Din motive neclare, cei finlandezi sînt foarte prolifici. Prin 2009,

publica o răscolitoare concluzie a acestora: ejacularea prematură este o dereglare genetică. Un text bizar relata despre un studiu pe 3000 de perechi de gemeni, care s-ar fi plîns („majoritatea“, spune

) de probleme sexuale, de unde am putea deduce că ejacularea precoce e mai degrabă problema gemenilor decît determinată genetic. 

Dacă săpăm puţin pe Internet, în surse de limbă engleză, aflăm că studiul a existat, într-adevăr, şi că o genă producătoare de serotonină ar putea avea legătură cu problema. Gena este însă numai una dintre cauzele fenomenului, accentuează autorii studiului. Cu alte cuvinte, descoperirea revoluţionară nu-i chiar aşa de revoluţionară. 

Fonfleurile de acest fel sînt în general apanajul tabloidelor, dar şi adormitul

calcă pe bec. Acum vreun an, acesta publica „imaginile care au pus pe jar specialiştii britanici“, cu un megapeşte pozat din satelit în, aţi ghicit, Loch Ness. Nu ştim dacă şi cum a fost tipărită ştirea în ediţia de hîrtie, dar poza de pe site-ul

e cu totul neinteligibilă, cel puţin nu în sensul că s-ar vedea un peşte în ea. La link-ul către

oferit chiar de ziarul românesc, în cuprinsul articolului, vedem într-adevăr ceva ce seamănă a un fel de peşte uriaş, în poze de pe Apple Maps, deşi ar putea fi orice altceva. Totuşi, ce-au spus „specialiştii“ de care vorbeşte

? Se dovedeşte că aceştia sînt, de fapt, membrii unui fan-club al monstrului din Loch Ness, pe care

nu tocmai un model de seriozitate, îi numeşte cu afecţiune „experţi“, iar

preia titulatura. 

Dacă în Loch Ness există cel puţin un monstru, din

aflăm, în schimb, că Iisus Hristos n-a existat deloc. Descoperirea aparţine unui „cercetător“ pe nume Michael Paulkovich, dar cum a ajuns Paulkovich la concluzia asta? „Se pare că“, spune

omul a luat la mînă un număr de 126 de texte istorice din epocă şi a descoperit că în ele nu e menţionat Iisus. Şi dacă nu e menţionat, nu există. Toată povestea pare atît de gogonată, încît ne-am întrebat dacă nu e vreo invenţie autohtonă. Paulkovich însă există, ba chiar a şi scris o carte care se cheamă No

despre întreaga poveste. Spre deosebire de

, care se entuziasmează pe marginea poveştii, sursele americane ca Daily Beast expediază teoria din motive de precaritate. E la mintea cocoşului că lipsa unor mărturii scrise nu e acelaşi lucru cu inexistenţa persoanei. Dar ceea ce e expediat sau luat în derîdere în presa de limbă engleză e motiv de uimire la noi. 

Toate cele de mai sus arată că lucrurile s-au schimbat de pe vremea celebrei găini care naşte pui vii a

. Mai puţin spectaculoase, fonfleurile contemporane nu sînt producţiuni originale, ci se bizuie pe citarea, adesea greşită, a unor surse dubioase (tabloide, autori controversaţi). Internetul scuteşte autorii de atari fonfleuri şi de efortul mental al invenţiei. Aceştia nu trebuie decît să fie un pic dobitoci, sau să se prefacă astfel, luînd un fan-club drept „specialişti“ şi altele asemenea.  

Cum să devii un Nimeni

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.