ÔÇ×Transform─âm utopii ├«n realit─â┼úi palpabileÔÇŁ ÔÇô interviu

Drago┼č PREDA
Publicat în Dilema Veche nr. 328 din 27 mai - 2 iunie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

De ce (┼či cum) LSRS s-a implicat ├«n acest Forum?

├Än martie 2009, aflam pentru prima oar─â de Grupul Educativa ┼či de t├«rgurile educa┼úionale RIUF ┼či RIMME. ├Än urma precedentelor ├«nt├«lniri cu alte organiza┼úii din sfera educa┼úiei din Rom├ónia, constatam o lips─â de colaborare real─â; totul se rezuma la nivel pragmatic ┼či punctual. ├Änt├«mplarea a f─âcut s─â-mi pun ├«ntrebarea ÔÇ×de ce nu se reunesc p─âr┼úi ale aceluia┼či organism?ÔÇŁ. Cum Bogdan Kochesch ┼či Alex Ghi┼ú─â, pre┼čedintele Grupului Educativa, ├«mp─ârt─â┼čeau acela┼či g├«nd de ceva vreme, ne-am g├«ndit cum s─â-i aducem la aceea┼či mas─â pe to┼úi actorii din educa┼úie.

├Än luna lui mai 2009, primisem o invita┼úie de a participa la Forumul Organiza┼úiilor Neguvernamentale, la Palatul Parlamentului, organizat de FDSC (Funda┼úia pentru Dezvoltarea Societ─â┼úii Civile) ÔÇô un bun prilej de-al suna pe Bogdan pentru a relua discu┼úiile legate de Forum, care ini┼úial se intitula ÔÇ×Conferin┼ú─âÔÇŁ, totu┼či ne doream un eveniment de lung─â durat─â ┼či termenul de ÔÇ×forumÔÇŁ se ├«ncadra ├«n aceast─â viziune.

Ne-am g├«ndit ├«n primul r├«nd la p─âr┼úile interesate ├«n sistemul educa┼úional: de la p─ârin┼úi, elevi, organiza┼úii studen┼úe┼čti, sindicate, etc. la companii private ┼či institu┼úii ale statului (├«ndeosebi Ministerul Educa┼úiei, dar ┼či Ministerul Tineretului sau Ministerul Afacerilor Externe).

Ini┼úial am structurat agenda pe trei zile: pre-universitar, universitar, ultima fiind alocat─â rela┼úiei dintre societate ┼či pia┼úa muncii ┼či autorit─â┼úile cu responsabilit─â┼úi ├«n domeniu.

Am promovat intens agenda de la societatea civil─â la autorit─â┼úile statutului, dar adev─âratul sprijin ┼či reala implicare a venit din partea Tincu┼úei Baltag, director general al Funda┼úiei ÔÇ×Dinu PatriciuÔÇŁ, care sus┼úinuse ┼či alte proiecte ale LSRS (Caravana LSRS 2009 si proiectul comun ÔÇô www.joburilaorizont.ro).

Cercul era a┼čadar ├«ntregit: o societate civil─â ÔÇ×complet─âÔÇŁ ÔÇô o organiza┼úie neguvernamental─â ÔÇô LSRS, o funda┼úie ÔÇô ÔÇ×Dinu PatriciuÔÇŁ ┼či o firm─â de consultan┼ú─â pe domeniul educa┼úiei ÔÇô Grupul Educativa.

C├«t de realist sun─â ideea c─â societatea civil─â va reu┼či s─â schimbe sistemul de educa┼úie? Au mai fost tentative care ├«ns─â au r─âmas doar la nivel de discurs...

Societatea civil─â reprezint─â sistemul de educa┼úie... Ce este un profesor pentru copilul s─âu? sau un secretar de stat? sau un rector? etc. Cu to┼úii avem cel pu┼úin o dubl─â pozi┼úionare fa┼ú─â de o problem─â anume... Numai c─â educa┼úia este cea care sculpteaz─â o societate pe termen lung, creion├«nd pia┼úa muncii pe plan intern ┼či definind valoarea competitivit─â┼úii pe plan extern. Noi, organizatorii acestui forum, ├«ncerc─âm s─â gener─âm o con┼čtiin┼ú─â comun─â, o con┼čtientizare efectiv─â, de c─âtre toti actorii implica┼úi, a rolului fiec─âruia, nediscriminatoriu, neierarhizat, ├«n cadrul acestui sistem. Ne-am dorit s─â cre─âm o mas─â rotund─â care s─â schimbe mentalul social; s─â trecem de la blazare la ac┼úiune. ├Äns─â┼či defini┼úia educa┼úiei afirm─â c─â, prin acest proces continuu, individul trebuie s─â devin─â element activ al societ─â┼úii din care face parte! Pornind de la lucruri mici, d─âm via┼ú─â unor schimb─âri majore la nivelul ├«ntregii societ─â┼úi. Aceast─â agora a educa┼úiei a generat ÔÇô aceasta fiind ┼či concluzia general─â a participan┼úilor ÔÇô nu neaparat proiecte ┼či solu┼úii, a┼ča cum ne doream ini┼úial, ci o con┼čtientizare a fiec─ârui participant a poten┼úialului colectiv, a comunit─â┼úii din care face parte ┼či a importan┼úei resurselor puse ├«n comun. S├«ntem la ├«nceput, dar garant─âm c─â s├«ntem obi┼čnuiti, toti cei angrena┼úi ├«n acest demers, s─â transform─âm utopii ├«n realit─â┼úi palpabile.

Ce va urma dupa acest Forum?

Prim─âvara nu se face cu o floare... de aceea acest proiect a fost g├«ndit, a┼ča cum punctam ├«nc─â de la ├«nceput, pe termen lung, asemenea educa┼úiei, durabil ┼či, s─â sper─âm, sustenabil.

Etapa de organizare a trecut, urmeaz─â s─â ne ├«nt├«lnim s─â evalu─âm, s─â tragem o linie, at├«t cu plusuri, c├«t ┼či cu minusuri ┼či s─â trecem la simularea particip─ârii colective ├«n cadrul procesului de transformare a educa┼úiei din Rom├ónia. Vom alege c├«teva idei, solu┼úii, proiecte ┼či vom ├«ncerca s─â gener─âm realit─â┼úi al─âturi de cei participan┼úi. Vom trece de la cuvinte la fapte; a┼ča cum forumul a reprezentat o m├«zg─âlitur─â pe o foaie care a devenit realitate. Ne a┼čteapt─â un drum greu, dar ni l-am asumat de la ├«nceput.

A╚Öa cum au afirmat vorbitorii interna┼úionali, nu trebuie s─â ne temem de gre┼čeli, c├«t de iner┼úie; din gre┼čeli ├«nv─â┼ú─âm. A┼čadar, c├«teva concluzii relevante, rezultate de pe urma celor trei zile, ating urm─âtoarele aspecte: nevoia de centralizare, crearea unei baze de date at├«t privind resursele umane (├«nv─â┼ú─âtori, profesori, preparatori etc.), c├«t ┼či cele de ordin logistic (infrastructur─â, dar ┼či o transparen┼ú─â a gestiunii acestor date), transdisplinaritatea curriculei ┼či pragmatismul acesteia ├«n raport cu pia┼úa muncii, acceptarea ideii c─â nu exist─â solu┼úie standard, plec├«nd de la aceast─â idee, ├«n vederea rezolv─ârii discrepan┼úelor ├«ntre sistemul de ├«nv─â┼ú─âm├«nt urban ┼či cel rural, utilizarea unor metode de educa┼úie non-formal─â ┼či a re┼úelelor on-line ar putea reprezenta ├«ns─â┼či solu┼úia, angajarea tuturor actorilor ├«n procesul educativ ÔÇô de la p─ârin┼úi, la societate civil─â ┼či mediu privat, crearea unui real parteneriat public-privat, o dezvoltare profesional─â dubl─â ÔÇô at├«t pe orizontal─â, pedagogic─â, c├«t ┼či pe vertical─â, managerial─â; con┼čtientizarea procesului natural de la cantitativ la calitativ ┼či crearea unui cod etic menit s─â re-valorizeze sistemul educativ rom├ónesc. Educa┼úia e un act ├«n sine, iar prin acest Forum al Educa┼úiei am ├«ncercat s─â ac┼úion─âm asupra acestui sistem de care depinde ├«ns─â┼či dezvoltarea pragmatic─â ┼či de durat─â a unei societ─â┼úi.

Drago┼č Preda este vicepre┼čedinte al Ligii Studen┼úilor Rom├óni din Str─âin─âtate.

a consemnat Stela GIURGEANU.

Epilog jpeg
Jail-house rock
Există mai multe feluri de a-ţi arăta indiferenţa.
Inefabila interdisciplinaritate gif
Inefabila interdisciplinaritate
S─â presupunem c─â o universitate angajeaz─â un specialist ├«n rela┼úia dintre istoria matematicii ┼či istoria literar─â: e nevoie de 3 cursuri ┼či minimum 45 de studen┼úi interesa┼úi pentru a men┼úine postul. ┼×i dac─â studen┼úii nu se ├«nscriu? S─â faci din ele cursuri obligatorii pentru to┼úi cei de la Literatur─â rom├ón─â?
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
ÔÇ×Transform─âm utopii ├«n realit─â┼úi palpabileÔÇŁ ÔÇô interviu
Aceast─â agora a educa┼úiei a generat ÔÇô aceasta fiind ┼či concluzia general─â a participan┼úilor ÔÇô nu neaparat proiecte ┼či solu┼úii, a┼ča cum ne doream ini┼úial, ci o con┼čtientizare a fiec─ârui participant a poten┼úialului colectiv, a comunit─â┼úii din care face parte ┼či a importan┼úei resurselor puse ├«n comun. S├«ntem la ├«nceput, dar garant─âm c─â s├«ntem obi┼čnuiti, toti cei angrena┼úi ├«n acest demers, s─â transform─âm utopii ├«n realit─â┼úi palpabile.
ÔÇ×Doar oamenii pot produce schimbareaÔÇť ÔÇô interviu jpeg
ÔÇ×Doar oamenii pot produce schimbareaÔÇť ÔÇô interviu
Totul porne┼čte de la motiva┼úia profesorului. Educa┼úia se petrece ├«n clas─â, nu la minister. E rela┼úia dintre profesor ┼či elev. Acolo se petrece, de fapt, schimbarea. De aceea, cei care vor s─â fac─â performan┼ú─â ├«n educa┼úie ├«┼či concentreaz─â resursele pe profesori.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Competen╚Ťele ╚Öi performan╚Ťele specialistului rom├ón
Ca unei profesoare de rom├ón─â ce m─â aflu, articolul dlui Dan Ungureanu din nr. 308 al Dilemei vechi, intitulat ÔÇ×Educa┼úia axat─â pe competen┼úeÔÇť, mi-a st├«rnit, fire┼čte, interesul. Consider c─â orice dezbatere despre starea ├«nv─â┼ú─âm├«ntului rom├ónesc actual este binevenit─â, cu condi┼úia s─â fie altceva dec├«t o perdea de fum electoral─â, publicistic─â sau cu mai ┼čtiu eu ce mize str─âine substan┼úei dezbaterii ├«nse┼či.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Educa┼úia axat─â pe compenten┼úe - dac─â n-a mers ÔÇ×la eiÔÇŁ, va merge ÔÇ×la noiÔÇŁ?
ÔÇťA uitat cam toat─â lumea vechea butad─â din perioada apus─â: ÔÇ×Marx era filozof, nu om de ┼čtiin┼ú─â, fiindc─â, dac─â era om de ┼čtiin┼ú─â, f─âcea mai ├«nt├«i un experiment pe ┼čoareciÔÇť. Lucrurile stau la fel ca ├«nainte, din p─âcate. ├Än Ministerul Educa┼úiei, cu siguran┼ú─â stau ca pe vremea lui Ceau┼čescu. O ministr─â dup─â alta au aplicat reforme ubue┼čti, neomologate nic─âieri, neverificate nic─âieri, pentru care mini┼čtrii nu-┼či asum─â nici o responsabilitate. Sindicatele profesorilor nu s├«nt niciodat─â consultate cu p

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.