Inefabila interdisciplinaritate

Publicat în Dilema Veche nr. 364 din 3 - 9 februarie 2011
Inefabila interdisciplinaritate gif

Articolul dlui Cu┼úitaru, ÔÇ×Viitorul universitarÔÇť (Dilema veche nr. 361, ianuarie 2011), m─â determin─â s─â formulez c├«teva dileme legate de modul cum interdisciplinaritatea poate deveni un principiu activ ├«n programele universitare. De multe ori, preten┼úia de interdisciplinaritate a unor cursuri nu e altceva dec├«t preten┼úie, ├«n vreme ce deschiderea interdisciplinar─â a altora ÔÇô din simplul fapt c─â e ÔÇ×vecheÔÇť de c├«teva decenii (de ex., istoria literar─â care ├«nt├«lne┼čte istoria sistemelor politice) ÔÇô trece drept o banalitate de bun-sim┼ú.

Ca s─â ├«ncep ┼či eu prin a cita o autoritate (american─â), Being interdisciplinary is so very hard to do (ÔÇ×A fi interdisciplinar e foarte greuÔÇť), din principiu. O demonstra, ├«n 1989 deja, Stanley Fish, un critic mai feroce dec├«t Lodge al mecanicului placat pe viu ├«n via┼úa universitar─â ÔÇô eseul cu acest titlu a fost reluat de autor ├«n volumul ÔÇ×scandalosÔÇť din 1994, ThereÔÇÖs No Such Thing as Free Speech (and itÔÇÖs a good thing, too). Romanul lui Lodge se ├«mp─ârt─â┼čea, cred, din aceea┼či ironie fin─â, atunci c├«nd personajul invocat de dl Cu┼úitaru reflecta la imposibilitatea echival─ârii volumului de munc─â pentru discipline academice foarte diferite (ÔÇ×fizica nuclear─â cu analiza telenovelelorÔÇť etc.), adic─â ÔÇô a existen┼úei unui sistem echitabil de credite transferabile. ├Äntre timp, creditele au fost introduse, ├«n ├«ntreaga Europ─â, ├«n universit─â┼úi, nimeni nu e mul┼úumit de ele ┼či echival─ârile ├«ntre discipline din domenii diferite s├«nt adesea halucinante. ┼×tiu universit─â┼úi unde un credit ├«nseamn─â fix 100 de pagini de bibliografie, ceea ce ├«nseamn─â, de pild─â, c─â nu se poate studia romanul lui Proust ├«ntr-un curs de 7 credite (are mai mult de 700 de pagini!), iar cum un curs de licen┼ú─â are 7 credite, Proust nu mai e studiat la Francez─â. Ceea ce ÔÇ×au rezolvatÔÇť creditele este posibilitatea de a echivala un curs de fizic─â a particulelor cu un curs de istoria muzicii, cu credite egale, dac─â studentul se transfer─â de la Fizic─â la Conservator. C├«┼úi studen┼úi a┼úi ├«nt├«lnit care s─â se transfere ├«n anul II, s─â zicem, de la Fizic─â la Conservator, pur ┼či simplu? Dar de la Matematic─â la Teologie? A devenit aceasta o practic─â curent─â? Desigur, nu. Nu ├«n ECTS (numele creditelor ├«n novlingua universitar─â bolognez─â) st─â misterul interdisciplinarit─â┼úii. Unde, atunci?

Dl Cu┼úitaru consider─â c─â viitorul apar┼úine studen┼úilor care vor opta ÔÇô cu o mobilitate caracteristic─â vremurilor noi ÔÇô pentru matematic─âÔÇôsport, economieÔÇôistorie antic─â, psihologieÔÇôchimie etc. Se poate. Dec├«t c─â, deocamdat─â, ei nu se pot forma ├«n universit─â┼úile post-Bologna, de la noi ÔÇô ├«n nici un caz.

Piedicile institu┼úionale ┼či legale s├«nt mai mult dec├«t evidente: prin trecerea la sistemul Bologna, universit─â┼úilor li s-a desfiin┼úat, ├«n majoritatea zdrobitoare a cazurilor, p├«n─â ┼či mica deschidere interdisciplinar─â pe care o avuseser─â ├«nainte, prin ceea ce se numea ÔÇ×dubla specializareÔÇť (Matematic─â-Fizic─â, Teologie-Litere, Geografie-Litere, Istorie-Filozofie, Pedagogie-Litere). Acum, monospecializarea este singura op┼úiune posibil─â, pentru un parcurs de studii pe locuri bugetate. A alege o a doua specializare ├«nseamn─â, de fapt, a urma o a doua facultate, ├«n paralel. Cu tax─â, pentru c─â la noi numai o dat─â po┼úi face studii pe bani de la stat. Unii o fac, totu┼či, pl─âtind. Dar paralelismul respectiv nu e deloc bun conductor de interdisciplinaritate, ci mai degrab─â ÔÇô dac─â studentul nu are o motiva┼úie interioar─â aparte ┼či o inteligen┼ú─â mult peste medie ÔÇô este creator de situa┼úii schizoide. Celor care cred c─â ÔÇ×dubleleÔÇť de la Litere s├«nt ÔÇ×dubl─â specializareÔÇť (Francez─â-Rom├ón─â, Chinez─â-Maghiar─â etc.) le voi r─âspunde repede c─â se ├«n┼čal─â, mai ├«nt├«i pentru c─â ÔÇ×monospecializareaÔÇť se nume┼čte, ├«n nomenclatorul ministerial rom├ónesc, ÔÇ×Limbi ┼či literaturi, materne ┼či str─âineÔÇť, mai apoi pentru c─â a studia dou─â limbi (┼či literaturi) nu ├«nseamn─â efectiv a schimba domeniul p├«n─â la a accede la interdisciplinaritate. Masteratul ar putea asigura o ce interdisciplinaritate, dar ÔÇô cum majoritatea absolven┼úilor au nevoie, pentru a fi angaja┼úi, de un ÔÇ×masterat ├«n domeniuÔÇť ÔÇô mi-e greu s─â v─âd un absolvent cu licen┼ú─â ├«n Coreean─â-Italian─â, urm├«nd un master ├«n Chimie anorganic─â, pentru a se angaja ca profesor de Chimie la gimnaziul din urbea X a Rom├óniei profunde. Nu ┼čtiu cum se poate recupera interdisciplinaritatea pierdut─â, ├«ntre rigorile unui asemenea sistem.

Ar fi de dorit ca universit─â┼úile s─â ofere cursuri interdisciplinare, dar pentru aceasta nu e doar nevoie de cadrele didactice preg─âtite corespunz─âtor, ci ┼či de un num─âr constant de studen┼úi ├«nscri┼či la cel pu┼úin trei asemenea cursuri (cam c├«te fac o norm─â didactic─â medie) ÔÇô cel pu┼úin 15 ├«nscri┼či pentru ca disciplina s─â fie bugetat─â, ├«n universit─â┼úile noastre de stat, cu bugetele mereu pe sponci. S─â presupunem c─â o universitate angajeaz─â un specialist ├«n rela┼úia dintre istoria matematicii ┼či istoria literar─â: e nevoie de 3 cursuri ┼či minimum 45 de studen┼úi interesa┼úi pentru a men┼úine postul. ┼×i dac─â studen┼úii nu se ├«nscriu? S─â faci din ele cursuri obligatorii pentru to┼úi cei de la Literatur─â rom├ón─â? De ce ar avea nevoie un viitor profesor ÔÇ×standardÔÇť de Rom├ón─â din gimnaziul rural de asemenea cuno┼čtin┼úe, care ├«i consum─â un sfert din creditele de la discipline literare din programa de licen┼ú─â, de altfel...? Ceea ce ne dovede┼čte c─â, la nivel de programe universitare, interdisciplinaritatea e costisitoare, fapt de natur─â s─â sperie un sistem aflat ├«n criz─â perpetu─â, ca la noi ÔÇô ┼či ca la al┼úii, ├«n Europa bolognez─â ├«n care ne e dat s─â tr─âim. Nu ┼čtiu cum se pot finan┼úa proiectele de excelen┼ú─â ale unui ├«nv─â┼ú─âm├«nt interdisciplinar, ├«n programe care s─â nu formeze doar v├«rfuri izolate, doar elite, ci o medie decent─â ┼či bine preg─âtit─â ÔÇ×├«n interdisciplinaritateÔÇť a absolven┼úilor cu studii superioare.

Nu ┼čtiu nici cum se poate inocula aspira┼úia spre interdisciplinaritate maselor largi de studen┼úi ÔÇô pentru c─â, ├«n procesul actual de masificare a ├«nv─â┼ú─âm├«ntului superior, avem de-a face tot mai mult cu ├«nmatricula┼úi ├«n propor┼úii mari. Nu ├«mp─ârt─â┼česc optimismul dlui Cu┼úitaru ├«n materie, pentru c─â nu cred c─â se poate compara disponibilitatea unui om de genera┼úie veche fa┼ú─â de avantajele Internetului sau ale smartphone-ului (s├«nt user friendly ┼či funny, to begin with) cu deschiderea intelectual─â pe care o cere interdisciplinaritatea (presupun├«nd, aceasta, munc─â mult mai mult─â, cuno┼čtin┼úe diverse, ani mai mul┼úi de formare). Dar aici m─â mai sprijin ┼či pe experien┼úa anterioar─â trecerii la sistemul Bologna, c├«nd ├«n facult─â┼úile de Litere veneau, obliga┼úi de imperativul dublei specializ─âri, studen┼úi de la Teologie, Geografie, Pedagogie, de pild─â. Logica ÔÇ×vechiului sistemÔÇť era corect─â ┼či viza nu preg─âtirea interdisciplinar─â a lor, ci... tot dubla specializare, care le permitea s─â ├«┼či construiasc─â mai u┼čor ÔÇ×catedreleÔÇť ├«n ├«nv─â┼ú─âm├«ntul secundar unde urmau s─â lucreze. (Dac─â o ┼čcoal─â nu avea destule ore de religie, acela┼či profesor preda ┼či englez─â etc.) Cu toate eforturile noastre de a construi cursuri ÔÇ×interdisciplinareÔÇť pentru ei, interesul zdrobitoarei majorit─â┼úi nu era s─â ├«┼či deschid─â spiritul, ci s─â ├«┼či capete c├«t mai repede ┼či mai simplu diploma final─â. ├Än logica minimului efort, erau deranja┼úi de un curs de literatur─â care se ocupa de ÔÇô s─â zicem ÔÇô temele biblice ale romantismului rom├ónesc, pentru c─â asta le cerea s─â ├«┼či aminteasc─â de lecturi biblice dintr-un alt an de studiu, pe care se gr─âbiser─â s─â le uite de ├«ndat─â ce ├«┼či trecuser─â examenele (admi┼ú├«nd c─â le citiser─â, c├«ndva).

Interdisciplinaritatea nu e o cale simpl─â pentru nimeni, or tinerele noastre genera┼úii par ÔÇô la nivelul maselor ÔÇô atrase de mirajul solu┼úiilor simple, cu debu┼čeu ├«n realitatea imediat─â: ce meserie (bine pl─âtit─â) pot eu avea m├«ine, dac─â azi ├«nv─â┼ú conjug─ârile verbelor latine┼čti? Nici una? Thanks, but no thanks. Da. ┼×tiu, latina ÔÇ×s-a scosÔÇť din cele mai multe parcursuri de studii, dar poate cineva avea o forma┼úie interdisciplinar─â ├«n Istorie-Fizic─â (de pild─â), dac─â nu mai ├«nva┼ú─â latine┼čte? Nu cumva risc─âm s─â confund─âm multitasking-ul (cu care ne obi┼čnuiesc ultimele evolu┼úii tehnologice) cu interdisciplinaritatea pierdut─â ┼či, mai periculos, modelul Wikipedia cu spiritul enciclopedic?

Cum spuneam, nu am răspunsuri, am numai întrebări.

Ioana Bot este profesoar─â de literatur─â rom├ón─â la Universitatea ÔÇ×Babe┼č-BolyaiÔÇť din Cluj-Napoca. Cea mai recent─â carte publicat─â: Sensuri ale perfec┼úiunii. Literatura cu form─â fix─â ca ├«ncercare asupra limitelor limbajului, 2006.

Foto: L. Muntean
 

Epilog jpeg
Jail-house rock
Există mai multe feluri de a-ţi arăta indiferenţa.
Inefabila interdisciplinaritate gif
Inefabila interdisciplinaritate
S─â presupunem c─â o universitate angajeaz─â un specialist ├«n rela┼úia dintre istoria matematicii ┼či istoria literar─â: e nevoie de 3 cursuri ┼či minimum 45 de studen┼úi interesa┼úi pentru a men┼úine postul. ┼×i dac─â studen┼úii nu se ├«nscriu? S─â faci din ele cursuri obligatorii pentru to┼úi cei de la Literatur─â rom├ón─â?
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
ÔÇ×Transform─âm utopii ├«n realit─â┼úi palpabileÔÇŁ ÔÇô interviu
Aceast─â agora a educa┼úiei a generat ÔÇô aceasta fiind ┼či concluzia general─â a participan┼úilor ÔÇô nu neaparat proiecte ┼či solu┼úii, a┼ča cum ne doream ini┼úial, ci o con┼čtientizare a fiec─ârui participant a poten┼úialului colectiv, a comunit─â┼úii din care face parte ┼či a importan┼úei resurselor puse ├«n comun. S├«ntem la ├«nceput, dar garant─âm c─â s├«ntem obi┼čnuiti, toti cei angrena┼úi ├«n acest demers, s─â transform─âm utopii ├«n realit─â┼úi palpabile.
ÔÇ×Doar oamenii pot produce schimbareaÔÇť ÔÇô interviu jpeg
ÔÇ×Doar oamenii pot produce schimbareaÔÇť ÔÇô interviu
Totul porne┼čte de la motiva┼úia profesorului. Educa┼úia se petrece ├«n clas─â, nu la minister. E rela┼úia dintre profesor ┼či elev. Acolo se petrece, de fapt, schimbarea. De aceea, cei care vor s─â fac─â performan┼ú─â ├«n educa┼úie ├«┼či concentreaz─â resursele pe profesori.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Competen╚Ťele ╚Öi performan╚Ťele specialistului rom├ón
Ca unei profesoare de rom├ón─â ce m─â aflu, articolul dlui Dan Ungureanu din nr. 308 al Dilemei vechi, intitulat ÔÇ×Educa┼úia axat─â pe competen┼úeÔÇť, mi-a st├«rnit, fire┼čte, interesul. Consider c─â orice dezbatere despre starea ├«nv─â┼ú─âm├«ntului rom├ónesc actual este binevenit─â, cu condi┼úia s─â fie altceva dec├«t o perdea de fum electoral─â, publicistic─â sau cu mai ┼čtiu eu ce mize str─âine substan┼úei dezbaterii ├«nse┼či.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Educa┼úia axat─â pe compenten┼úe - dac─â n-a mers ÔÇ×la eiÔÇŁ, va merge ÔÇ×la noiÔÇŁ?
ÔÇťA uitat cam toat─â lumea vechea butad─â din perioada apus─â: ÔÇ×Marx era filozof, nu om de ┼čtiin┼ú─â, fiindc─â, dac─â era om de ┼čtiin┼ú─â, f─âcea mai ├«nt├«i un experiment pe ┼čoareciÔÇť. Lucrurile stau la fel ca ├«nainte, din p─âcate. ├Än Ministerul Educa┼úiei, cu siguran┼ú─â stau ca pe vremea lui Ceau┼čescu. O ministr─â dup─â alta au aplicat reforme ubue┼čti, neomologate nic─âieri, neverificate nic─âieri, pentru care mini┼čtrii nu-┼či asum─â nici o responsabilitate. Sindicatele profesorilor nu s├«nt niciodat─â consultate cu p

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.