ÔÇ×Doar oamenii pot produce schimbareaÔÇť ÔÇô interviu

Tincuţa BALTAG
Publicat în Dilema Veche nr. 328 din 27 mai - 2 iunie 2010
ÔÇ×Doar oamenii pot produce schimbareaÔÇť ÔÇô interviu jpeg

S─âpt─âm├«na trecut─â am scris despre prima edi┼úie a Forumului Educa┼úiei, impresii de la conferin┼úa desf─â┼čurat─â ├«ntre 12 ┼či 14 mai, la Bucure┼čti. Cine au fost ├«ns─â organizatorii, cum au v─âzut ei evenimentul, la firul ierbii? Dou─â interviuri despre cum e s─â organizezi un asemenea forum, despre motiva┼úii, a┼čtept─âri ┼či, mai ales, despre ce impact au sim┼úit ei c─â o asemenea ini┼úiativ─â a avut sau va avea. (S. G.) 

Cum aţi caracterzia Forumul Educaţiei în contextul protestelor sindicatelor din învăţămînt, proteste din ce în ce mai vehemente în ultimele zile?

Ca o alternativ─â. ├Än urma mitingurilor nu se genereaz─â solu┼úii. Oamenii ies ├«n strad─â, dar din p─âcate nu rezolv─â mult cu aceast─â form─â de protest. Vorbind de profesori, demonstra┼úiile ┼či grevele ├«i afecteaz─â pe elevi, mai ales ├«n perioade de examen. Pe c├«nd la un asemenea eveniment, ne-am adunat, oameni care probabil au viziuni diferite ÔÇô studen┼úi, cu profesori, cu rectori, oamenii din mediul privat ┼či de stat ÔÇô ┼či am ├«ncercat s─â g─âsim solu┼úii, ├«ntr-un mod constructiv. Cred c─â este relevant─â prezen┼úa ministrului educa┼úiei ┼či a faptului c─â, de┼či nu avea mult timp la dispozi┼úie, atmosfera de aici l-a ├«ncurajat s─â stea mai mult dec├«t ├«┼či propusese. Aici au venit, p├«n─â la urm─â, oameni preocupa┼úi realmente de educa┼úie ┼či de g─âsirea solu┼úiilor pentru problemele din ├«nv─â┼ú─âm├«nt.

A existat pericolul de interferenţă cu politicul?

Niciodat─â. At├«t reprezentan┼úii Guvernului c├«t ┼či ceilal┼úi invita┼úi s-au aflat aici strict pe probleme de educa┼úie.

O reformă bună a sistemului de educaţie din România va veni din partea societăţii civile sau nu va veni deloc?

O reform─â bun─â poate veni din partea tuturor celor implica┼úi, care vor lucra ├«mpreun─â, dar mai ales de la profesori. Problema e c─â statutul meseriei de profesor a dec─âzut mult ├«n ultima vreme, nu e doar o problem─â a ministerului, e o problem─â de recunoa┼čtere a utilit─â┼úii ┼či importan┼úei profesorilor ├«n societate. Desigur c─â ┼či salariul e o parte a acestui prestigiu, dar studiile arat─â c─â, dac─â asiguri un trai decent, performan┼úa la clas─â nu mai ┼úine at├«t de dorin┼úa unui salariu mare. Important e ├«ns─â s─â asiguri acel salariu decent. A┼č porni de la salariile debutan┼úilor, trebuie ├«ncuraja┼úi studen┼úii foarte buni.

Sistemele cele mai performante din lume, Singapore ┼či Finlanda, ├«┼či selecteaz─â viitorii profesori din primii 10, respectiv 5% dintre cei mai buni studen┼úi din anul respectiv. Cum e┼čti acceptat ├«n aceast─â profesie, ┼čtii c─â faci parte dintr-o elit─â. Statutul vine ┼či din aceast─â selec┼úie.

Performanţe scăzute în învăţămînt din cauza salariului sau a curriculei?

Totul porne┼čte de la motiva┼úia profesorului. Educa┼úia se petrece ├«n clas─â, nu la minister. E rela┼úia dintre profesor ┼či elev. Acolo se petrece, de fapt, schimbarea. De aceea, cei care vor s─â fac─â performan┼ú─â ├«n educa┼úie ├«┼či concentreaz─â resursele pe profesori. Mi-e team─â c─â, ├«n ceea ce prive┼čte salariul, societatea civil─â nu poate face prea multe. Doar dac─â se pune problema descentraliz─ârii complete sau a ┼čcolilor private care ├«┼či pot atrage fonduri din comunitate, pe care le pot investi inclusiv ├«n salariile profesorilor.

Ce aţi urmărit prin acest Forum?

S─â coaliz─âm o voce. Societatea civil─â e acuzat─â c─â ├«n perioad─â de criz─â e t─âcut─â ┼či ├«┼či pierde credibilitatea. Dar poate fi o voce puternic─â ┼či, din experien┼úa mea, pot s─â v─â spun c─â Ministerul Educa┼úiei a fost deschis la discu┼úii constructive. Poate, desigur, s─â construiasc─â proiecte care, pentru a avea impact, pot fi preluate de minister.

Ce va urma?

De la ├«nceput am spus c─â vom discuta probleme, dar doar dac─â vom genera solu┼úii. Iar aceste solu┼úii s├«nt implementate ├«n proiecte pe care le vom face ├«mpreun─â. Deja am auzit, ├«n timpul celor trei zile, proiecte ce se vor implementa, oameni care s-au ├«nt├«lnit, au discutat despre tot felul de lucruri pe care le f─âceau relativ individual ┼či au c─âzut de acord s─â le fac─â ├«mpreun─â. Funda┼úia noastr─â, de exemplu, vara asta va avea un proiect prin care va trimite 20 de profesori din mediul rural ├«n Finlanda, o s─âpt─âm├«n─â, pentru a avea experien┼úa pred─ârii ├«ntr-o clas─â finlandez─â. S├«nt convins─â c─â la ├«ntoarcere vor dori s─â implementeze ce au v─âzut acolo. Nu e vorba neap─ârat de con┼úinut, ci despre felul cum profesorii ├«i trateaz─â pe elevi, cum comunic─â, cum ├«┼či v─âd ca responsabilitate transmiterea de valori morale, nu doar informa┼úii la cursuri.

S├«nt convins─â c─â lucrurile se vor schimba ├«n bine. Prin toate proiectele care ├«mi ajung pe birou, prin to┼úi oamenii cu care vorbesc, simt c─â societatea este preg─âtit─â pentru o schimbare. Am sus┼úinut c─â acum e momentul pentru o lege a educa┼úiei cu adev─ârat bun─â ┼či reformatoare pentru ┼čcoala rom├óneasc─â. A fost dup─â revolu┼úie o perioad─â de confuzie, de r─âsturnare a valorilor ┼či de promovare a nonvalorilor, dar ├«n ultima vreme v─âd c─â oamenii s-au cam s─âturat de toate acestea. Tinerii se organizeaz─â, ├«┼či fac proiecte, nu s├«nt blaza┼úi, a ├«nceput deja s─â se afirme o nou─â genera┼úie care e pus─â pe fapte mari, care vrea s─â schimbe lucrurile ├«n bine. C├«t timp la firul ierbii oamenii nu-┼či asum─â schimbarea, nici o lege din lume nu ne va ajuta. Doar oamenii pot produce schimbarea.

Tincu┼úa Baltag este director general al Funda┼úiei ÔÇ×Dinu PatriciuÔÇť ┼či pre┼čedinte al Forumului Donatorilor din Rom├ónia. A absolvit programul de MBA Romano-Canadian. ├Äncep├«nd cu anul 2006, s-a ocupat de ├«nfiin┼úarea Funda┼úiei ÔÇ×Dinu PatriciuÔÇť, de stabilirea strategiei pe termen lung ┼či de coordonarea programelor acestei organiza┼úii. Cu un buget anual de peste 7 milioane de dolari, funda┼úia deruleaz─â ┼čapte programe na┼úionale ├«n domeniul educa┼úiei ┼či sus┼úine peste 5600 de bursieri ÔÇô elevi de liceu, studen┼úi, masteranzi ┼či doctoranzi.

a consemnat Stela GIURGEANU.

Epilog jpeg
Jail-house rock
Există mai multe feluri de a-ţi arăta indiferenţa.
Inefabila interdisciplinaritate gif
Inefabila interdisciplinaritate
S─â presupunem c─â o universitate angajeaz─â un specialist ├«n rela┼úia dintre istoria matematicii ┼či istoria literar─â: e nevoie de 3 cursuri ┼či minimum 45 de studen┼úi interesa┼úi pentru a men┼úine postul. ┼×i dac─â studen┼úii nu se ├«nscriu? S─â faci din ele cursuri obligatorii pentru to┼úi cei de la Literatur─â rom├ón─â?
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
ÔÇ×Transform─âm utopii ├«n realit─â┼úi palpabileÔÇŁ ÔÇô interviu
Aceast─â agora a educa┼úiei a generat ÔÇô aceasta fiind ┼či concluzia general─â a participan┼úilor ÔÇô nu neaparat proiecte ┼či solu┼úii, a┼ča cum ne doream ini┼úial, ci o con┼čtientizare a fiec─ârui participant a poten┼úialului colectiv, a comunit─â┼úii din care face parte ┼či a importan┼úei resurselor puse ├«n comun. S├«ntem la ├«nceput, dar garant─âm c─â s├«ntem obi┼čnuiti, toti cei angrena┼úi ├«n acest demers, s─â transform─âm utopii ├«n realit─â┼úi palpabile.
ÔÇ×Doar oamenii pot produce schimbareaÔÇť ÔÇô interviu jpeg
ÔÇ×Doar oamenii pot produce schimbareaÔÇť ÔÇô interviu
Totul porne┼čte de la motiva┼úia profesorului. Educa┼úia se petrece ├«n clas─â, nu la minister. E rela┼úia dintre profesor ┼či elev. Acolo se petrece, de fapt, schimbarea. De aceea, cei care vor s─â fac─â performan┼ú─â ├«n educa┼úie ├«┼či concentreaz─â resursele pe profesori.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Competen╚Ťele ╚Öi performan╚Ťele specialistului rom├ón
Ca unei profesoare de rom├ón─â ce m─â aflu, articolul dlui Dan Ungureanu din nr. 308 al Dilemei vechi, intitulat ÔÇ×Educa┼úia axat─â pe competen┼úeÔÇť, mi-a st├«rnit, fire┼čte, interesul. Consider c─â orice dezbatere despre starea ├«nv─â┼ú─âm├«ntului rom├ónesc actual este binevenit─â, cu condi┼úia s─â fie altceva dec├«t o perdea de fum electoral─â, publicistic─â sau cu mai ┼čtiu eu ce mize str─âine substan┼úei dezbaterii ├«nse┼či.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Educa┼úia axat─â pe compenten┼úe - dac─â n-a mers ÔÇ×la eiÔÇŁ, va merge ÔÇ×la noiÔÇŁ?
ÔÇťA uitat cam toat─â lumea vechea butad─â din perioada apus─â: ÔÇ×Marx era filozof, nu om de ┼čtiin┼ú─â, fiindc─â, dac─â era om de ┼čtiin┼ú─â, f─âcea mai ├«nt├«i un experiment pe ┼čoareciÔÇť. Lucrurile stau la fel ca ├«nainte, din p─âcate. ├Än Ministerul Educa┼úiei, cu siguran┼ú─â stau ca pe vremea lui Ceau┼čescu. O ministr─â dup─â alta au aplicat reforme ubue┼čti, neomologate nic─âieri, neverificate nic─âieri, pentru care mini┼čtrii nu-┼či asum─â nici o responsabilitate. Sindicatele profesorilor nu s├«nt niciodat─â consultate cu p

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.