Poate că acesta a şi fost mesajul ploii de la Moscova, care i-a surprins şi i-a spălat în cîteva minute şi pe preşedinţi, şi pe jucători, şi pe arbitri, şi pe patronii de cluburi, şi pe jurnalişti, şi pe agenţii de pază, şi pe sponsori, ba chiar şi pe suporteri… Sigur, foarte repede au apărut cîteva umbrel
Aici, în inima Provenţei, în această lună iulie, simt ce forţă culturală este Europa şi cîtă unitate îi dau artiştii. Păcat că oamenii politici încearcă uneori să distrugă ceea ce Europa a construit deja prin cultură: o inconfundabilă identitate creativă.
Astăzi, Africa numără un miliard două sute cincizeci de milioane de locuitori. Iar la orizontul anului 2050, acest număr, dacă tendinţele demografice actuale continuă, se va dubla. Africa a cunoscut ceea ce unii experţi numesc o explozie demografică.
Cuvîntul „lepră“ folosit de şeful statului francez a produs repede unele indigestii şi unele reacţii. Printre care şi observaţia că în arena democraţiei oricine vine la putere prin voturi liber exprimate este în mod automat încărcat cu onorabilitatea decurgînd din însăşi nobleţea exerciţiului democratic.
Diverşi demografi, precum Emmanuel Todd, avertizează că emisfera nordică a planetei nu are nici o şansă în faţa demografiei galopante a emisferei sudice. Presiunile migratorii sînt în primul rînd un efect demografic, sînt presiuni ale unor imense mase de tineri asupra unor societăţi în curs de îmbătrînire.
Noi, românii, mai avem această ştiinţă, această pricepere de a-i face pe străini să piardă timpul în sensul cel bun, de natură să-i ajute să-şi cultive sufletul. Poate că această pricepere este un tezaur naţional de care nu eram conştienţi, o bogăţie a noastră la care nu trebuie să renunţăm cu nici un preţ.
Nu „substituţia de proletariat“ este gravă pentru Europa, ci faptul că, pentru acest fragment al extremei stîngi franceze, islamul reprezintă „partidul săracilor“.
Evocînd deseori tema insomniilor sale, Cioran spunea că timpul n-ar mai avea sens dacă omul nu ar dormi. Dacă am fi obligaţi la o eternă stare de veghe, viaţa noastră ar fi o linie lungă şi monotonă, fără gustul reînceputului. Din fericire, somnul din timpul nopţii ne fragmentează viaţa şi ne dă gustul plăcut al reluării ciclului de viaţă.
