Matei FLORIAN

Ceea ce aștepți nu e cel mai important lucru, ci bucuria dinăuntrul așteptării!

Trebuie să știi unde vrei să ajungi cu povestea, pentru că altfel te rătăcești.

Cel mai rău e cînd te uiţi în oglindă. Te uiţi în oglindă după douăsutepatruşaptedemiideani şi te sperii. Acolo, în locul ăla unde ar trebui să fii tu, locul ăla în care vreme de douăsutepatruşaptedemiideani nu mai era nimic, te priveşte un mort care clipeşte rar.

Ar trebui să fie simplu. Ar trebui să scriu că mă bucură dimineaţa asta, verdele cărnos pe care îl văd pe geam, vrăbiile. Îmi plac vrăbiile. Mă bucură. Şi ciripitul lor îmi place. Ce mai ciripesc vrăbiile. Şi ţopăie. Ar mai fi şi coţofana, e una singură şi cîrîie cam tare prin desişul verde.

În ultima vreme am ieşit cu nişte doamne. Doamna Feist mi-a spus că ar trebui să-mi pară rău, că am fost egoist şi m-am purtat aiurea. I-am dat dreptate. Altă doamnă, una, Florence, mi-a zis că nu prea mai e nici o salvare pentru mine, că mă duc de-a berbeleacul în jos, dar că asta e bine.

"Vedeţi dumneavoastră, dacă un înger ar veni aşa pe seară - fîl, fîl - şi mi-ar zice: nea Dumitre, dumneata ai fost un pensionar de treabă, sărac din tinereţe, cu familie mare şi copii care acu' îţi trag un şut în fund, şi mi-ar arăta toate alea ale lui de înger să mă conving eu că nu e, dracu, de la vreo emisiune d'aia care-şi bate joc de oameni, şi mi-ar zice dup-asta, uite, noi ăştia ne-am gîndit să te facem miliardar peste noapte..."

Ce ne facem cu pramatiile punkiste care în momentul apariţiei lor (1977) i-au făcut pe toţi părinţii, profesorii şi criticii din lume să se ia cu mîinile de cap şi să ceară-n cor nota 3 la purtare? Cum au ajuns ei, totuşi, să treacă clasa, başca să influenţeze toată muzica britanică sau americană care le-a urmat? De ce nu s-au demodat şi ei ca heavy-metal-ul?

Ca un cocostîrc plictisit şi gras stă Doru pe gard. Se caută de ţigări în buzunarul gecii cu cap de indian, găseşte una, o scoate, "n-ai un foc?", o aprinde. "La trei m-am cărat, ţi-am zis."

Doamne, sper să nu se supere careva, pentru că în momentul ăsta mi-a apărut figura cruntă şi neagră de supărare a celui care eram acum cîţiva ani. Florianul acela, cocoţat pe o creangă a nucului din faţa ferestrei, îmi face semne că m-am ţicnit într-atît de tare încît să compar un strigăt din Nas ne dagoniat cu sufletul plin de zbucium şi de înţelegere al Soniei Marmeladova.

Odată ce l-ai văzut nu ai cum să-l uiţi. Arată ca un copil de 5 ani care nu a crescut, ci doar s-a umflat pînă ce a ajuns la 19 şi a intrat la Facultatea de Psihologie de la Universitatea "Spiru Haret". Îl cheamă Mazăre şi Iustin. Prietenii îi spun Mazăre.

Poate că n-am înţeles niciodată prea multe din (sub)cultura urbană. Poate că ne-am născut cu toţii la ţară şi am invadat oraşul pe tăcute, cam mulţi şi

● Grimus, Panikon, InMusica, 2008. Sub deviza "viitor de aur ţara noastră are, doar că aproape toată lumea de pe aici dă semne că habar n-are" vă anunţ cu o bucurie dospită î...

Domnul acela, John Rambo (prietenii îi spuneau Rambo), poate nu chiar atît de manierat şi elegant pe cît de curajos şi indestructibil, spunea undeva, pe la sfîrşitul unui film de-al său în care fă...

Pun pariu că John Lennon (sau să fi fost Paul McCartney?; nu-mi mai amintesc) s-a trezit într-o dimineaţă fără nici un chef să se dea jos din pat. Şi de ce ar fi făcut-o?...

S-a întîmplat la un moment dat ca dozatorul Tec, cu toate minunăţiile lui verzi, rozalii, gălbui, oranj care adăposteau tot atîtea arome năucitoare de kiwi, zmeură, ananas şi mango, să treacă într-o n...

1. Principala mea trasatura 2. Calitatea pe care doresc sa o întîlnesc la un barbat 3. Calitatea pe care o prefer la o femeie 4. Ce pretuiesc mai mult la prietenii mei 5....