Supermarket

Publicat în Dilema Veche nr. 335 din 15-21 iulie 2010
Mai mult decît servicii jpeg

Ultima piesă pe care am văzut-o în stagiunea aceasta relativ recent (acum vreo trei săptămîni) a fost Supermarket (scenariul şi regia: Theo Herghelegiu). Atunci se zvonea că ar fi şi ultimul spectacol al piesei în cauză care se mai joacă în general.

Acum aud că se va mai juca cel puţin în cadrul Festivalului Naţional de Teatru. Ceea ce mă bucură, pentru că mie, una, mi s-a părut că merită din plin. 

Nu-mi propun să-i fac o cronică. Vreau doar să vorbesc despre ea din perspectiva consumului. Şi a altor stări şi sentimente mai profunde pe care piesa le scoate la iveală, pe un ton aparent jucăuş, pornind de aici. 

Supermarket este un musical. Şi încă unul reuşit: muzica (Eduard Jighirgiu) şi coregrafia (Silvia Călin) sînt de bună calitate şi neconvenţionale. Actorii interpretează cu plăcere şi entuziasm. 

Faptul că e musical nu reprezintă, însă, decît… un prim strat de expresie. Poate cel mai indicat: mai întîi, pentru că musicalurile nu sînt un gen prea „bătut“ în teatrul nostru; şi apoi fiindcă subiectul pare, cel puţin la prima vedere, potrivit pentru o punere în scenă… mai lejeră. 

De fapt, spectacolul nu e deloc lejer. Mai curînd tragic decît comic, de multe ori, şi cel mai adesea absurd. Muzica are, în opinia mea, tocmai rolul de a scoate în evidenţă toate acestea: de a le „striga“… 

Evident, supermarketul este o metaforă. O metaforă extensibilă, ca de cauciuc, pe care o poţi forma şi deforma după plac, fără oprire. Sigur că într-un supermarket încape… totul: încap şi iubiri şi depresii, şi idealuri şi banalităţi… Consumul – cu varianta ideologizantă consumismul – nu e decît un punct de plecare pentru toate posibilele implicaţii ale ideii de supermarket. Lumea ca ofertă, ca display din care îţi poţi alege aparent liber ce-ţi doreşti, e unul dintre motivele recurente ale teoriilor consumiste prezente în piesă. Personajele „se servesc“ de acolo în funcţie de gradul lor de înţelegere şi de limitele lor. Cele două shopper-iţe de profesie, Manuela (Andreea Duţă) şi Graţiela (Adriana Drăguţ) vînează doar produse şi reduceri. Romicela (Mihaela Popa/Raluca Botez) îşi caută, în acelaşi loc, liniştea, împlinirea. 

Romicela poate fi considerată personajul principal al piesei: cu înfăţişarea ei de commedia dell’arte, un soi de Colombină suprarealistă şi anxioasă, aceasta suferă de maladiile cele mai frecvente ale lumii contemporane: e depresivă, dependentă, alienată… 

Ai senzaţia că problemele ei s-au rezolvat atunci cînd se îndrăgosteşte de Tutu, cărăuş zilier din Supermarket (Ionuţ Burlan). Din fericire, deşi idila lor pare să fie reciprocă, şi să se termine cu happy-end, nu se întîmplă aşa, piesa menţinîndu-se unitară pe linia absurdului declarat: Tutu se transformă nu într-un gîndac, precum Gregor Samsa din Metamorfoza lui Kafka, ci într-un… salam.  Într-un text de prezentare a piesei, regizoarea ei spune: „Ne propunem cîteva semnale de alarmă, cu privire nu numai la pericolul consumismului derapat, ci şi la consecinţele însingurării la care te poate împinge societatea contemporană, şi la consecinţele adoptării de prejudecăţi sau clişee pe care le «ingurgităm» aproape automat, căci ele vin la pachet cu tot felul de trenduri şi teorii de manipulare, care mai de care mai absurdă sau mai vădit stupidă.“ 

Mesajul piesei nu reiese atît de explicit ca în paragraful de mai sus. Singurele două personaje care o sfîrşesc… tranşant, împuşcîndu-se una pe alta, sînt cele două shopper-iţe fanatice. Maşa, eroina cehoviană intercalată aici mai curînd ca un comentator indirect al poveştilor şi avînd rolul de a lărgi convenţia şi de a depăşi barierele stricte ale mediului consumist, se hotărăşte să ajungă pînă la urmă de-adevăratelea la Moscova: cu taxiul. Depresiva Romicela se face casieriţă la supermarket. Cel mai nobil rămîne Tutu – salamul, care se hotărăşte să plece prin sate, ca să se bucure de el şi cei care nu au mai văzut vreodată unul…

Umorul negru şi absurdul rămîn, întotdeauna, soluţii viabile; şi Supermarket le oferă din plin. Asociate cu muzică de bună calitate, ritm şi dileme ontologice.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Colecționarii de momente
Adun într-un colț de memorie momente aparent obișnuite, care mie îmi spun o poveste.
Zizi și neantul jpeg
Vechi obiceiuri (ne)sănătoase
Diferența dintre ea și Emma Bovary era că Tincuța știa, exact, granițele dintre lumea visării și cea a vieții de toate zilele.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Doar o plimbare prin cartier
De vreo două luni încoace, mi-am făcut un obicei – indiferent de vreme, în fiecare dimineață pe la ora 9, ies la o plimbare prin cartier.
E cool să postești jpeg
Sfîntul Grobian al politicienilor
Însă, dacă erodează încrederea cetățenilor, politicienii sînt ei înșiși cei care vor cădea în această groapă.
p 20 Carol cel Mare WC jpg
Creștinismul carolingian, între cultură și politică
Ei au introdus astfel o concepţie despre rolul religios al suveranului, care nu a încetat să fie revendicată mai tîrziu.
foto BTC DV bis jpeg
Credința ca experiență
E un mister al libertății, căci fiecare în conștiință poate spune de ce deschide sau de ce nu.
p 22 WC jpg
Pascalia, piatră de poticnire?
Tema este delicată și necesită explicații extinse pentru a înțelege cîștigurile, pierderile și riscurile unui demers de schimbare a Pascaliei.
p 24 I  Morosan jpg
Cu ochii-n 3,14
Habar n-am dacă așa ceva poate fi socotit un experiment reușit sau nu.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Schimbări și obișnuințe
Dacă nu ieși din casă nu se întîmplă nimic nou.
Zizi și neantul jpeg
Familie și mese
Am crescut, prin anii 1970, cu o definiție mai curînd Disney a familiei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Copilul care recită poezia
Bine că măcar poeziile de slavă și preamărire au dispărut, însă nu se știe pînă cînd.
p 20 Kemal Kili‡daroglu WC jpeg
Pluralism religios: democratul turc şi monarhul englez
În Europa larg secularizată, monarhul englez a celebrat Polul divin şi universalitatea iradierii lui.
Theodor Pallady jpeg
Populus Dei
„Mediile bisericești înalte" au văzut în simpla adunare a laicatului un soi de reformă protestantă!
P2000594 1 jpg
Mai, RDW și București
RDW reușește, în fiecare an, să aducă în lumina reflectoarelor un număr impresionant de artiști, designeri și arhitecți
E cool să postești jpeg
Ne pierdem copiii?
„Noi, adulții, sîntem cei care dăm exemplu copiilor, iar azi acest exemplu e cel mai rău imaginabil cu putință.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
● Urmăriți derularea scandalului „The Romanian deal” în care e implicat fiul (cam pușlama, după părerea mea) președintelui Biden. Vor ieși la iveală lucruri incredibile! (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Plecări / Sosiri
Îmi place să-i văd pe oameni regăsindu-se.
Zizi și neantul jpeg
Pe geam
Geamul meu din Giurgiului doar dusese mai departe, pe scurtă durată, mitul Zînei Mării, jucîndu-se cu privirea mea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Fără
„Un cappuccino fără cofeină, vă rog!”
E cool să postești jpeg
Jocul cu păpuși
Totuși, în ciuda mesajului care s-a dorit a fi o conștientizare a diversității corpurilor umane, copiii i-au spus „Barbie cea grasă”.
Natalia Manoilescu Dinu jpg
Inima și harul
Sfîntul Duh, în schimb, înflăcărează, cu o dragoste nemărginită pentru făpturile Sale, inima în care locuieşte.
p 20 Jaroslav Pelikan WC jpg
Păcat și predestinare
Omul are puterea de a păcătui sau de a nu păcătui; altminteri, el nu ar putea fi condamnat sau mustrat, sau povăţuit, sau chemat la judecată.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Mai mulți amici gurmanzi mi-au lăudat un nou restaurant nepalez din București; se cheamă – cum altfel? – „Casa Tănase”. (M. P.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cine vă cumpără florile?
Ne găsim motivații desăvîrșite din punct de vedere arhitectural ca să nu recunoaștem că, undeva pe parcurs, n-am tras de cîrmă în direcția bună.

Adevarul.ro

image
Doi români au decis să se mute înapoi în țară și au povestit experiența lor. „Întrebarea este: cum reușiți să vă întrețineți?”
Traiul liniștit și banii frumoși pe care îi câștigau nu au contat pentru doi români. După 17 ani de viață în Elveția, s-au întors acasă și au povestit experiența lor. Cei doi tineri apreciază mai mult liniștea, înțelegerea și iubirea decât banii din cont.
image
Zodiile care nu pot fi mințite
Firi analitice, mereu sceptici și aflați „în gardă”, anumiți nativi ai zodiacului sunt aproape imposibil de mințit. Spiritul de observație și intuiția nu îi înșală, așa că este mai bine să nu încerci să îi plăcălești. Scorpionii și Capricornii sunt cap de listă.
image
Horoscopul lunii iunie 2023. Predicții astrologice pentru prima luna de vară
Horoscopul lunii iunie 2023 vine cu predicții complete pentru toate zodiile, acoperinde domeniile cele mai importante: dragoste, bani și carieră.

HIstoria.ro

image
George Gershwin și visul american
George Gershwin (1898-1937) a marcat scena americană la începutul secolului XX.
image
De ce se urau de moarte Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş. Duşmănia lor apare într-un document de la Vatican!
Vlad Ţepeş, domn al Munteniei în trei rânduri, şi Ştefan cel Mare, voievodul care a condus Moldova timp de aproape jumătate de secol, au avut relaţii sinuoase, în funcţie de conjunctura politică a vremii şi de interesele administrative.
image
Château La Coste, în Provence: ce descoperire!
Ce e, până la urmă, Château La Coste? Un spaţiu magic, construit în jurul unei îndeletniciri cu tradiţie: facerea vinului.