„Sărbătorile vin!”

Publicat în Dilema Veche nr. 1026 din 7 decembrie – 13 decembrie 2023
Cea mai bună parte din noi jpeg

Anul trecut am coordonat un Dosar care a apărut în Ajunul Crăciunului și care a fost dedicat stresului sărbătorilor din decembrie. M-am întrebat, între altele, dacă ornamentele de Crăciun, care mai au un pic și mușcă din ultimele zile de caniculă, păstrează încă o legătură cu semnificația lor religioasă, cît de lungă ar fi lista cadourilor pe care le-am oferi dacă ne-am debarasa de toate obligațiile și dacă atmosfera din „sînul familiei” nu seamănă cumva cu un vulcan încă activ. Dacă depresia își pune straie strălucitoare în această perioadă și se pregătește de niveluri noi de joc, pentru care nu vom fi niciodată suficient de antrenați. Și, pentru că ultimul punct este din categoria celor cu repetiție, ce impun niște statistici mereu în schimbare – care să te facă să te simți mai puțin neadaptat și deloc împotriva curentului –, am încercat să completez în acest an ceea ce se dorea a fi o documentare amănunțită.

Surpriza a fost că, dincolo de niște studii mai mult sau mai puțin relevante făcute de cercetători britanici sau americani, care s-ar adapta cu greu la cultura noastră, Internetul abundă în seturi de sfaturi, strategii și reguli pentru a trece cu bine de Crăciun și de Revelion. „Ghid de păstrare a sănătății mentale în preajma sărbătorilor”, „Perioada din an care pune și mai multă presiune asupra noastră”, „Te simți pe dinafară pentru că toți par fericiți și tu nu ești”, „Cea mai stresantă sărbătoare de pe Glob: Crăciunul”, „Nu-i așa că ai prefera să n-ai de-a face cu Crăciunul deloc?” sînt doar cîteva citate. Mai nimic despre magie, Home Alone, ambalaje care foșnesc, colinde și dulciuri cu nemiluita. Avem nevoie, se pare, de sfaturi pentru a supraviețui singurei perioade din an în care toată lumea stă pe banca de rezerve un pic. Printre ele: să stabilești un buget bine definit pentru cadouri și să te ții de el, să nu bei și să nu mănînci pantagruelic, să stai cît mai departe de rețelele sociale pentru a evita comparațiile de „instagramabilitate”, să stabilești subiecte sigure pentru masa de Crăciun cu familia și să petreci zilele următoare cu prietenii sau cu alte rude și, poate cel mai important, să spui „nu” oricărui context care consideri că nu-ți face plăcere.

N-am reușit să înțeleg de ce aceste sfaturi s-ar aplica doar sărbătorilor, unele cred că ar putea fi transformate în stil de viață. În momentul în care accepți invitații numai pentru că ceilalți sînt de părere că oricum nu ai altceva mai bun de făcut sau că „trebuie” să-ți petreci cu cineva Crăciunul sau Revelionul, cînd cumperi cadouri pentru a impresiona și crezi că e egoist să îți iei ție ceva scandalos de scump, cînd te oferi să muncești de sărbători pentru că e infinit mai bine să plasezi asupra altcuiva responsabilitatea găsirii unui program pentru acele zile, cînd cheltuiești fabulos pentru excursii la capătul lumii, crezînd că miile de kilometri și cele 5 stele vor rezolva miraculos faptul că la întreținere ai trecută o singură persoană, ei bine, atunci problema nu prea are legătură cu renul Rudolf și vorbește mai mult despre tine. Crăciunul, Revelionul, ziua ta – momente aflate, în toate statisticile, în topul celor în care depresia dă cu capul de marja de sus a grilei și o face praf – sînt doar niște date din an, cărora societatea, cultura, religia le dau niște semnificații în plus.

© Alice Popkorn / flickr
© Alice Popkorn / flickr

O prietenă m-a întrebat recent dacă îmi împodobesc un brad de Crăciun. I-am răspuns că eu mereu am mers la ai mei în Ajun și a părut un pic contrariată că n-am avut niciodată brad în București. Am cunoștințe, chiar necăsătorite, care pregătesc ornamente și cadouri și cheamă prietenii în vizită și am avut și colegi de serviciu pentru care Crăciunul nu însemna un drum de-a lungul sau de-a latul țării, tocmai de asta, spre deosebire de mine, nu lipseau niciodată de la „petrecerea de Crăciun”. Eu n-am simțit nevoia unui brad aici. Îmi pot aminti însă cu precizie, pînă la cel mai mic detaliu, un Crăciun de acum exact trei decenii, din primul meu an de liceu, în care am mers la colindat cu colegii, am mîncat sărățele și ciocolată de casă ungurească și ne-am uitat la MTV Movie Awards, cînd Sharon Stone a cîștigat trofeul pentru cea mai dorită femeie și l-a scăpat pe jos.

Despre Crăciun, n-o să spun neapărat că ar fi „o zi oarecare”. Luminile și podoabele de pe străzi, mai ales acum, cînd noaptea vine cel mai repede, îmi dau cumva senzația că trăim într-un oraș care nu doarme, un paradis al insomniacilor de pretutindeni. Evit locurile prea aglomerate, așa cum fac tot timpul, nu conduc și nici nu trebuie să merg zilnic, prin trafic, la serviciu. Îmi plac dulciurile și, în perioada asta, magazinele dedicate lor arată ca un cartier colorat al caselor din marțipan. Sînt la fel de singuratică sau de sociabilă ca întotdeauna. Dacă e un lucru pe care l-am înțeles cu vîrsta, acesta este că nu se deschide nici o „poartă a miracolelor” de sărbători. Dar a nu avea așteptări nu înseamnă că ai uitat să te bucuri, mai ales de ambalajele care foșnesc.

image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.
image png
Februarie și micul kitsch
Dar și hidoase, supradimensionate, diforme, chiar horror, inimi din blană.
image png
Cum te pregătești pentru un examen?
Un examen n-ar trebui să se transforme într-o traumă.
image png
Apocalipsa creației
De altfel, organizatorii Sony World Photography Awards au declarat că, în 2023, au avut cel mai mare număr de înscrieri din istoria de 16 ani a premiilor.
p 20 WC jpg
Începutul și sfîrșitul vieții spirituale
Momentul iubirii nu poate fi decît aprofundat, adîncit în sine pentru a face să răsară toate sensurile ulterioare.
image png
Itinerariul credinței
Pierre Manent în excelenta carte dedicată gîndirii lui Pascal, despre bucuria de a-L cunoaște pe Dumnezeu și teama de a-L pierde – cei doi poli ai itinerariului credinței.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
Asta ca să știți ce vedeți cînd vă ridicați privirile spre cer, dintre betoane.
image png
Recuzita de iarnă
După ce le terminam, la blană, ne luam inimile-n dinți și ne strecuram sub plăpumile ca niște armuri.
image png
Unde ți-ai dori să-ți petreci o noapte? (II)
Am petrecut nopți în astfel de hoteluri, însă niciodată nu a fost alegerea mea, dacă ar fi fost după mine aș fi ales o pensiune modernă și prietenoasă.
image png
Fricile europenilor
Majoritatea partidelor de extremă dreapta au renunțat la angajamentele lor de a părăsi Uniunea Europeană, în timp ce nici un lider nu vorbește despre o Europă federală.”

Adevarul.ro

image
Joburile în care românii iau mii de euro, dar nu fac nimic. „Când ne plictisim de atâta joacă ieșim și noi la o berică”
Într-o țară în care prețurile cresc de la o zi la alta, iar salariile bat de regulă pasul pe loc, există și oameni care sunt plătiți ca să nu facă absolut nimic. Sau aproape nimic, dar oricum pe salarii la care alții nici nu îndrăznesc să viseze.
image
Marele mister din istoria Moldovei. Cine a fost Margareta, întemeietoarea dinastiei din care făcea parte și Ștefan cel Mare
Una dintre cele mai importante dinastiii medievale românești, cea din care se trage și celebrul Ștefan cel Mare, a fost întemeiată de o femeie. Purta numele de Margareta Mușata, iar povestea sa este învăluită în mister. Unii bănuiesc că ar fi fost reprezentanta unui puternic clan boieresc.
image
Ce s-a ales de temuții interlopi din anii 2000. Prinși de Traian Berbeceanu, unii și-au reluat vechile obiceiuri
În anii 2000, Deva, Hunedoara și orașele din Valea Jiului erau cutremurate de un lung șir de incidente grave comise de grupări interlope violente, în fața cărora autoritățile se arătau depășite de situație ori închideau ochii.

HIstoria.ro

image
Cum a revenit Emil Racoviță în România?
La câțiva ani după revenirea din expediția de la Polul Sud, care l-a făcut celebru, viața și cariera omului de știință Emil Racoviță au luat o nouă turnură: interesul pentru organismele marine a fost înlocuit de cel pentru studiul faunei subterane.
image
Spectaculoasele grădini ale Palatului Versailles
Spectaculoasele grădini sunt situate în partea vestică a palatului și sunt alcătuite din Parcul Versailles și Grădina Versailles-ului.
image
Cetățuia Brașovului, inspectată de trei împărați ai Austriei
Cetățuia Brașovului a fost suficient de importantă încât să fie inspectată de trei împărați ai Austriei și impunătoare cât să atragă atenția reginei României, „ultima romantică a Europei”.