Purificare, la teatru

Publicat în Dilema Veche nr. 402 din 20-26 octombrie 2011
Spital, în Franţa jpeg

Nu am mai văzut de mult o piesă despre care să pot spune, cu mîna pe inimă, dar şi cu mintea trează, că m-a interesat într-adevăr. Purificare, de Petr Zelenka, în regia lui Alexandru Mâzgăreanu, la Teatrul Naţional, a fost, din fericire, un asemenea exemplu.

În primul rînd, ceea ce m-a cucerit a fost textul piesei. În introducerea Programului de teatru, Petr Zelenka spune, de altfel, esenţialul despre ea: „Este povestea unui om singuratic care îşi caută pedeapsa în mijlocul unei societăţi devastate moral. Oricît de îngrozitor ar putea să sune, există umor în adîncurile acestui text. (...) Convingerea noastră este că umorul poate să vindece, poate să purifice chiar şi pornirile negative“.

Autorul piesei (născut la Praga în 1967, regizor de film şi abia apoi dramaturg) a prins, evident, în citatul de mai sus, cele două elemente esenţiale ale piesei, a căror împletire echilibrată duce la succesul acesteia: morala, sau mai bine zis lipsa ei, în cazul societăţii actuale, şi umorul, singurul capabil să ne facă suportabile fapte altfel abominabile şi de netrecut cu vederea...

Eroul piesei este, la prima vedere, Jacek Gorski, un scriitor care se luptă să fie celebru, dar care, la un moment dat, pur şi simplu violează un copil de 11 ani. De fapt, personajul principal este, dacă putem spune aşa, societatea în care acesta trăieşte: o societate pentru care fapta, evident odioasă, a lui Jacek nu contează, nici moral, nici social, nici din perspectiva justiţiei: pur şi simplu pentru că priorităţile acestui tip de societate sînt cu totul altele, precum, desigur, banii, puterea, succesul şi... plăcerea.

Plăcerea confundată cu fericirea, mai bine zis cu obligaţia de a fi fericit fiecare dintre cetăţenii ei. O societate consumistă şi postconsumistă, în cea mai rea variantă a acesteia, în sens Baudrillard-ian şi Lipovetsky-ian: una care impune fericirea cu orice preţ, în detrimentul moralei şi al compasiunii. În care suprema formatoare de opinii şi supremul for moral este cea mai facilă formă de mass-media, şi anume Televiziunea.

Ce-i propune lui Jacek Gorski impresarul său, agentul său literar, atunci cînd aude că a violat un băieţel? Nu să se predea la Poliţie şi să se supună Justiţiei, şi nici măcar să se ducă la un preot ca să se spovedească. Nu. Ci să-şi pună cenuşă în cap într-o emisiune de televiziune.

Culmea e că exista o emisiune specială pentru aşa ceva: emisiunea se numea Purificare şi era un talk-show cu public în care invitaţii îşi mărturiseau... păcatele. Jacek Gorski se duce în acea emisiune, povesteşte, cu amănunte, despre fapta sa abominabilă. Le dă telefon tuturor apropiaţilor să se uite. Problemele lui de conştiinţă – şi nu numai – par rezolvate, chiar în acest context... consumist.

Numai că lucrurile nu ies cum au fost planificate. Emisiunea nefiind în direct, în ziua în care îi îndeamnă pe toţi cei implicaţi în poveste să se uite la ea, este difuzată emisiunea înregistrată săptămîna trecută...

Jacek scapă, astfel, basma curată, cu atît mai mult cu cît emisiunea respectivă este complet scoasă din grilă ea însăşi, din lipsă de audienţă... Carevasăzică, ideea de Purificare, în societatea lui Jacek, nu e posibilă nici măcar într-un simulacru...

Am putea spune despre Jacek Gorski că e o victimă a societăţii în care trăieşte: dar ar fi o minciună. Nu e deloc: e fix un om al lumii lui, perfect adecvat acesteia, un laş care se lasă, mai cu fiţe şi alinturi, în seama curentului. Al curentului principal.

Schimbarea emisiunii cu o alta, mai comercială, îl propulsează, de altfel, pe oportunistul Jacek, care ajunge scenaristul ei. Se îmbogăţeşte şi rămîne în cele mai bune relaţii cu soţia sa, Monika (simbolul perfect al „cetăţeanului“ opac, stupid, fericit degeaba în orice situaţie, care nu înţelege nimic din ce i se întîmplă, dar nici nu-i pasă dacă nu înţelege), precum şi cu părinţii copilului violat, care nu bănuiesc nimic şi nu sînt preocupaţi decît de ei înşişi şi relaţia dintre ei.

Adrian Titieni e un Jacek perfect. Costumele Andradei Chiriac aduc o binevenită notă de umor Disney. Iar regia tînărului Alexandru Mâzgăreanu e... lucidă. În contextul unei lumi asemănătoare celei din piesă.

41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.
Zizi și neantul jpeg
Mare, trenuri și geamantane
Senzația pe care o am călătorind cu trenul nu poate fi înlocuită cu nici o alta: poate și pentru că ești cu atîția oameni în preajmă, într-o lume mobilă, o lume care o reface, în mic, pe cea mare din exterior.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Numeroasele avertismente de furtună ale RO-Alert de săptămîna trecută, unul emis chiar în timpul spectacolului Rigoletto, de la Opera Națională din București, cînd pe scenă se auzea replica „Furtuna e aproape”, au provocat un val de glume și ironii.
Zizi și neantul jpeg
Veri și obiceiuri
Am mai fost parte a unor vizite ca din Enigma Otiliei în care erai „servit” fix cu așa ceva: dulceață într-un mic castron transparent, una-două lingurițe, cel mai des de cireșe amare, și apă într-un pahar trainic.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Un înger păzitor pentru fiecare – cum recuperăm anii ’90?
Pe vremea cînd lucram la o revistă cu pronunțate tente erotice care se vindea ca pîinea caldă, am cunoscut mai întîi un stripper, apoi un gigolo. Cu care m-am întîlnit pentru a scrie un reportaj.
p 19 WC jpg
Ce valoare mai au simbolurile naționale?
Există în România o serie de simboluri naționale care sînt mai mult sau mai puțin cunoscute, însă cu siguranță extrem de puțin vizibile.
p 20 WC jpg
Adevărul în oglindă
Ghicitura poate fi înțeleasă nu atît ca limită, cît ca o condiție de posibilitate a cunoașterii.

Adevarul.ro

image
Reacţii după şedinţa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: „Arată ca un cadavru”
Desemnat în anii '90 cel mai sexy bărbat în viaţă de revista People, actorul Brad Pitt şi-a şocat fanii cu cea mai recentă şedinţă foto realizată pentru revista GQ, mai mulţi internauţi comentând că arată ca un cadavru.
image
Lacul căutat de zeci de mii de turişti pentru tratamente s-a colorat în roz. Explicaţiile cercetătorilor VIDEO
Pe lângă culoare, lacul emană şi un miros neplăcut. În fiecare an, aici vin zeci de mii de turişti la tratament. Specialiştii vin cu explicaţii.
image
CTP ne trezeşte la realitate: „Popovici? Dar de ce să mă simt mândru?“
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.