Penitenciarul – o privire dinăuntru (I)

Florian GHEORGHE
Publicat în Dilema Veche nr. 649 din 28 iulie - 3 august 2016
Penitenciarul – o privire dinăuntru (I) jpeg

Lumea închisorilor este un loc de perspectivă socială pentru că, lucrînd aici, înţelegi cauzele dificultăţilor din familie, din şcoală, din comunităţile noastre şi din societate, care generează cea mai mare parte a delincvenţei. Pedepsele penale sînt importante pentru asigurarea ordinii sociale, dar ele, singure, nu pot rezolva problemele asociate delincvenţei. Din păcate, nu toți marii delincvenți ajung în penitenciare. Eșecul pedepsirii acestora are o semnificație profundă: el arată slăbiciunea sistemului politic și a autorităților responsabile cu ordinea socială, demoralizează populația și amplifică sentimentul de insecuritate (Garland, 1990). Cum putem evalua eficiența pedepsei cu închisoarea? Doar dacă, în timp, se apelează din ce în ce mai puțin la ea. 

Pedepsele prevăzute în Codul Penal intimidează oamenii doar atunci cînd ei sînt convinşi că vor fi arestați dacă vor comite o infracţiune. Or, delincvenţii obişnuiţi sînt speriați mai ales de condamnarea marilor infractori și de severitatea pedepselor, dar desconsideră certitudinea arestărilor. Sînt și situații cînd renunțarea la infracțiuni este generată de schimbarea modului de raportare a individului la propria persoană, la cei din jur, la trecut și la viitor. În urmă cu ceva timp, mergînd pe stradă, s-a apropiat de mine un tînăr care se liberase de patru ani din penitenciar (acum avea 32 de ani), se căsătorise, avea două fetițe gemene, serviciu, locuință. L-am întrebat dacă a terminat cu infracțiunile. „Da, am terminat cu viaţa de bandit, care a început pe la 15 ani, cînd exasperasem pe toată lumea cu bătăile și furturile, îi sfidam pe toţi și mă dădeam mare în puşcărie. Mă certam cu gardienii, provocam alţi deţinuţi, mă tăiam pe tot corpul ca să arăt că sînt în stare de orice. Sînt tot o cicatrice. De la un timp însă, nu mai pot să dorm noaptea: mă întreb ce a fost în capul meu atîţia ani, de ce nu vedeam că mă îndrept spre prăpastie?! Acum trăiesc cu o mare teamă: fetiţele mele cresc şi nu mai e mult pînă cînd mă vor întreba: «Tati, de ce toţi oamenii merg vara pe stradă în cămăşi cu mînecă scurtă şi numai tu porţi cămaşă cu mînecă lungă?». Din cau­za asta nu mă apucă somnul. Ce-am să le spun? Ce va fi în sufletul lor cînd vor afla, deşi acum eu sînt alt om?” 

Foarte mulți dintre cei care vin în închisoare sînt convinși că familia și avocații vor găsi soluții pentru a-i libera. Cînd veștile devin sumbre, optimismul este înlocuit de îngrijorare și apoi de descurajare. Așa începe adevărata experiență subiectivă a privării de libertate: conținutul său și rezonanța în comportament diferă de la o persoană la alta, în funcție de vîrstă și sex, de robustețea fizică și psihică, de nivelul cultural, de mărimea pedepsei. O deținută îmi povestea: „Primele săptămîni păreau un concediu odihnitor, pînă într-o dimineață cînd, pe la ora 5, am fost trezită de supraveghetoarea de noapte, care mi-a spus: «Îmbracă-te și mergi pe hol, de azi pleci la muncă». Împreună cu alte deținute, am ieșit în curte, unde aștepta un tractor cu remorcă, ce ne-a dus pe un lan de porumb care se întindea pînă în zare. Supraveghetoarea a spus că vom mînca doar după ce fiecare termină de tăiat buruienile de pe rînd. Începuse să se lumineze, aveam sapa în mîini și încercam să văd unde se sfîrșea rîndul meu de porumb. În acea clipă, m am simțit părăsită pe un cîmp străin și ostil. Atunci am înțeles totul: zădărnicia a ceea făcusem, absurditatea anilor de aventuri și petreceri, pierderea statutului social, cazierul, uzura fizică și, mai ales, sufletească”. 

Suferințele tipice închisorilor sînt greu de înlăturat. Omul care suferă se simte devalorizat, nu mai interpretează corect evenimentele și interacţiunile cu ceilalţi. Comportamentul său depinde de modul cum s-a format în istoria sa ideea de suportabil şi insuportabil, de reprezentarea a ceea ce înseamnă demnitatea umană. Putem vorbi despre o suferință normală, generată de cum înțelege fiecare calitatea vieții sale, și despre o suferința anormală, provocată de prăbuşirea speranţelor, de îngustarea relaţiilor cu semenii, de restricțiile inutile și nejustificate, de ambianța de viață dictată de alții. 

Nu toți deținuții vor să muncească. Într-o toamnă, am avut nevoie de o sută de deținuți să culeagă porumbul de la ferma unității, porumb cu care erau hrăniți porcii și tăiați apoi pentru a le da carne condamnaților. În curte, la aer, erau vreo mie de deținuți din care s-au înscris la muncă doar cinci. Motivele de refuz erau neașteptate: unul spunea că nu poate munci pentru că transpiră și el nu suportă să fie transpirat; altul spunea că este pianist și dacă merge la porumb se poate răni la aparate (în argou, pianist înseamnă hoț de buzunare, iar aparatele erau degetele cu care opera victima); altul spunea că dimineața urmărea o telenovelă și nu acceptă să piardă vreun episod. 

Alți deținuți nu pot sta însă inactivi și născocesc ceva cu care să-și umple timpul. La Penitenciarul Gherla, am fost martor la o scenă decupată parcă dintr-un film: un deținut își croșetase timp de trei ani o cămașă din papiote de ață și o terminase chiar în ziua sosirii mele. Îmbrăcat cu cămașa, a cerut voie să se plimbe prin curtea închisorii, să treacă pe la ferestre pentru a arăta tuturor noua modă de primăvară. În toată pușcăria se auzeau rîsete, fluierături, comenzi pentru bluze, tricouri, cravate. O impresie deosebită făceau nasturii cămășii, care fuseseră fabricați de un alt deținut: acesta fusese la grădina de legume, prinsese gîndaci de Colorado, îi acoperise cu o pasta de plastic transparent și atașase un inel de sîrmă pentru a fi cusuți la cămașă. Omul cu cămașa nota comenzile și cerea să fie plătit în țigări, cafea, săpun, biscuiți. După cîteva ore, cînd spectacolul s-a terminat, deținutul s-a dezbrăcat de cămașă, a deșirat-o și a început să o croșeteze din nou… 

Penitenciarele româneşti au cunoscut anumite schimbări din momentul în care au fost trimiși să-şi execute pedeapsa foşti demnitari ai statului, parlamentari, politicieni, persoane cu averi considerabile. Venirea acestora în penitenciar arată că impunitatea este o iluzie, că pot fi trași la răspundere și cei cu un statut social privilegiat. Desigur, cu condiția ca toate acestea să se întîmple în numele dreptății și nu al răzbunării și al calculului politicianist. 

La fel ca ceilalți condamnaţi, și aceştia suferă: se găsesc într-o situaţie umilitoare, iar filozofia lor de viaţă centrată pe ideea că pot obține tot ce-și doresc, că sînt învingători, s-a năruit. Adeseori, valoarea lor era dată de notorietatea funcției, de bogăţia acumulată şi de participarea la rețele de oameni puternici. Un mare efort le este impus de gestionarea impresiei: se arată zîmbitori și calmi, afirmă că dețin ași în mînecă pe care îi vor folosi la timpul potrivit, amintesc de prieteni sus-puși care lucrează pentru a-i libera. Îi frămîntă faptul că au pierdut pe mîna lor, deși aveau totul: inteligență, putere și bani. Uneori, cînd află că alţii au comis aceleaşi infracţiuni, dar sînt liberi, pot dezvolta sindromul perdantului radical: caută persoanele responsabile de situaţia lor actuală şi încearcă să le distrugă, nu le mai pasă de nimic altceva decît să se răzbune pe cei care au fost mai norocoşi decît ei. De fapt, pentru aceștia, adevărata pedeapsă va începe după liberarea din penitenciar: vor fi priviți de toată lumea ca foști deținuți, imaginea lor se va răsfrînge asupra familiei și mai ales asupra copiilor, accesul la anumite funcții le va fi definitiv refuzat, o atmosferă mută de reproș și dezamăgire îi va învălui de cîte ori vor ieși în public. Le rămîne doar rememorarea timpurilor de glorie și întrebarea dacă a meritat să riște pușcăria. Acum vor înțelege că trecerea prin detenție nu-i va părăsi niciodată… 

În prezent ne confruntăm cu o generație de delincvenți care și-a ales conștient cariera infracțională, considerînd că merită să stea în penitenciar pentru beneficiile obținute încălcînd legea. Ei au o capacitate crescută de a risca, de a corupe, de a contamina cu valorile lumii interlope tinerii amatori de aventură și trai ușor. 

Pentru o bună înțelegere a revendicărilor din închisori, perspectiva studiilor consacrate actorilor slabi ne ajută mult. Actorul slab este persoana fără resurse, dependent, stigmatizat, neluat în seamă. Cînd desconsiderarea atinge cote înalte, actorul slab formulează revendicări, construiește o cauză la care pot adera și alții aflați în aceeași situație. Brusc, toți neagă regulile existente deoarece „nu le mai găsesc sensul și motive pentru a le respecta”. În privința revendicărilor, una este ca deținuții să ceară hrană mai bună și alta mai mult respect, una este ca ei să fie tineri ușor de influențat și alta adulți cu vechime în detenție. Lucrurile se complică atunci cînd ei constată că instituțiile nu le ascultă vocea, cînd funcționarii îi lasă să se descurce singuri, chiar dacă le arată compasiune. Din acest moment, o scînteie de nemulțumire poate face ca revolta să izbucnească. 

O întîmplare trăită arată cît de important este să existe angajați cu experiență, care judecă flexibil lucrurile, adecvat vieții de detenție. Într-o după-amiază un deținut a acuzat dureri abdominale, cerînd să fie dus la infirmerie. Supraveghetorul i-a adus un ceai de mentă cald, dar el insista să ajungă la cabinetul medical. Colegii de cameră au spus că se întîmplă ceva grav cu el. Atunci, supraveghetorul, angajat doar de cîteva luni, l-a scos din celulă și au plecat spre policlinica aflată în aceeași clădire cu secția pentru femei. Cînd au ajuns aproape de policlinică, brusc, deținutul a început s-o strige pe Mimișor, o deținută aflată la etajul 3. Aceasta a apărut la fereastră, iar deținutul i-a cerut să trimită „caleașca“ (o pungă de plastic legată cu o sfoară lungă), pentru că are să i dea ceva. Supraveghetorul a înțeles că deținutul, sprijinit de colegii de cameră, avea un singur scop: să ajungă la clădirea femeilor. „Caleașca“ se apropiase de parter, cînd supraveghetorul l-a apucat de haină și a încercat să-l ducă cu forța înapoi pe secție. Atunci deținutul, furios, a scos o lamă din buzunar și a început să se taie pe mîini, pe față, pe cap. Surprins, supraveghetorul i-a dat drumul. Deținutul a fugit spre punga de plastic și, scoțînd o floare de păpădie găsită în curtea de plimbare, a ridicat-o spre etajul 3, spunînd: „Mimișor, azi e ziua ta de naștere. La mulți ani!“ A pus floarea în „caleașcă“ și s-a îndreptat spre supraveghetor pentru a merge la infirmerie „să l coasă“ și apoi să-l ducă înapoi la cameră…

(va urma) 

Florian Gheorghe este psiholog, autor al cărții Penitenciarul – ultima autoritate.

Foto: wikimedia commons

alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.
Greseli pe care le faci cand alegi un fiset metalic pentru birou jpg
Greșeli pe care le faci când alegi un fișet metalic pentru birou
Amenajarea unui birou eficient înseamnă mai mult decât alegerea unui mobilier cu un design plăcut.

Parteneri

Rogobete FOTO FB A Rogobete jpg
Alexandru Rogobete, vizat de o moțiune simplă depusă de USR și PNL. Acuzațiile aduse ministrului Sănătății
USR și PNL au depus miercuri, în plenul Camerei Deputaților, o moțiune simplă împotriva ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete.
Directorul INFP Constantin Ionescu FOTO Inquam Photos Sabin Cirstoveanu jpg
Cutremurul de 5,7 din Vrancea s-a simțit timp de 5–10 secunde. Ce intensitate a avut, potrivit INFP
Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 produs miercuri dimineață în zona seismică Vrancea a avut o intensitate de gradul VI în zona epicentrală și s-a produs la o adâncime de aproximativ 120 de kilometri.
politia mascati perchezitii jpg
Percheziții într-un dosar de înșelăciune și spălare de bani. Peste 100 de persoane ar fi fost păcălite prin anunțuri false de vânzare
Polițiștii și procurorii DIICOT au făcut miercuri cinci percheziții în județul Teleorman, într-un dosar care vizează constituirea unui grup infracțional organizat, înșelăciune și spălarea banilor.
image png
Bătaie în direct la televiziunea publică din Armenia. Ce întrebare a declanșat întreg scandalul
Un incident șocant a avut loc la televiziunea publică din Armenia, unde o dezbatere politică s-a transformat într-o bătaie în toată regula chiar sub privirile telespectatorilor.
image png
Cum au știut telefoanele românilor că vine cutremurul. Tehnologia Google care a declanșat alarmele
Mii de români au fost treziți în noaptea de marți spre miercuri de alarmele emise de telefoanele mobile, în timpul cutremurului cu magnitudinea 5,7 produs în zona Vrancea.
Catedrala Mântuirii Neamului
Catedrala Națională, închisă de Sfântul Andrei. Când vor putea intra din nou credincioșii
Anunț de ultimă oră de la Patriarhia Română! Catedrala Națională va rămâne închisă de Sfântul Andrei. Ce se întâmplă cu pelerinii
Celestial Zodiac  Mercury and Lilith jpg
Ziua în care lucrurile încep să se așeze pentru cinci zodii. Ce aduce sextilul Mercur-Lilith
Horoscop 18 noiembrie 2026. Mercur formează un sextil cu Lilith, aducând clarificări și oportunități pentru cinci zodii. Află cine are noroc.
putin xi png
Xi și Putin s-au întâlnit înaintea summit-ului istoric cu Trump. Ce au discutat
Liderii Chinei și Rusiei, Xi Jinping și Vladimir Putin, s-au întâlnit miercuri în orașul Shenzhen, cu o zi înaintea unui summit trilateral cu președintele american Donald Trump. Discuțiile urmează să abordeze războiul din Ucraina, conflictul din Iran, dezarmarea nucleară și comerțul global.
Timişoara. Piaţa Prinţului Eugen, la începutul secolului XX
Timișoara, primul oraș european iluminat electric
Pe 12 noiembrie 1884, Timișoara devenea primul oraș european iluminat electric și al doilea din lume, după New York.