O întîmplare la MNAC

Publicat în Dilema Veche nr. 484 din 23-29 mai 2013
Spital, în Franţa jpeg

Într-o duminică de sfîrşit de aprilie, început de mai, m-am hotărît să vizitez, după mult timp, MNAC-ul. Erau (şi cred ca mai sînt) expoziţia lui Mircea Cantor şi Lettrismul, interesante amîndouă. Dar o prietenă a tot insistat că pentru ea, cînd vine acolo, terasa e principala atracţie.

Aşa că, după ce am urmărit cu sufletul la gură înfruntarea dintre lup şi căprioară, din filmul proiectat în expoziţia lui Cantor, m-am îndreptat spre legendara terasă. Într-adevăr, cerul foarte albastru din ziua aceea, combinat cu citronada foarte rece şi ieftină se îndreptau spre o posibilă perfecţiune (mică perfecţiune...).

Pe terasă nu era, însă, liniştea aducătoare de contemplaţie, despre care îmi vorbise respectiva prietenă. Acolo se afla o mulţime de oameni, într-o forfotă – dacă pot spune aşa – pozitivă. Se pregătea ceva, se simţea în aer. O fată drăguţă şi zîmbitoare pe bune, îmbrăcată în ceva galben, a venit spre grupul nostru: „Bună-ziua, sînt Oana şi vreau să vă invit la evenimentul nostru, care va avea loc în curînd. Nişte prietene vor cînta, o să vedeţi ce, e o surpriză. Luaţi, dacă vreţi, şi cîte o clătită cu spanac.“

Am fost surprinsă, dar în mod plăcut, aşa că am luat o clătită şi am rămas. Pe terasă era un grup de vreo 20-30 de oameni, în special fete de 20-30 de ani, în rochii care mai de care. Totul era organizat, pe jos se aflau perne de diverse forme, pe care te puteai aşeza. Lucrurile erau sub control, cu excepţia soarelui prea arzător de aprilie, care stăpînea cerul excesiv de albastru, de deasupra noastră. De altfel, aflu că – tocmai pentru că nu exista un plafon deasupra – evenimentul se numea „Despre plafoane şi plafonare“.

La început, trei fete atrăgătoare s-au plasat în faţa publicului adunat pe terasă: erau cele trei prietene care urmau să cînte: Irina Sârbu, Sînziana Tarţa şi Monica Ciută. Erau îmbrăcate cam cum îmi doream şi eu cînd eram de vîrsta lor şi îmi doream să ajung – poate – vedetă: sexy-simpatic, nu vulgar sau ostentativ. Ca nişte fetiţe sexy.

Ajunse pe scenă, nu au cîntat din prima, ci au început să povestească. Despre ele. Despre prietenia lor, despre cum s-au cunoscut: discursul era un amestec bine temperat între public şi privat. Un soi de public domesticit pînă la un privat bun de împărtăşit: cei de faţă erau prieteni, dar nu chiar toţi (de pildă, noi...). Mie, una, mi-a plăcut.

Cele trei fete ne-au prezentat întîi mitologia lor: au făcut ATF-ul – una dintre ele, Monica Ciută, a fost profesoara lor. Apoi s-au împrietenit şi, printre altele, au plecat prin lume împreună (alături de o a patra prietenă, Reli, prezentă şi ea acolo). După care au cîntat, în franceză, engleză şi română, melodii una şi-una, alese cu gust. Printre care: „Imagine“, „Je veux“, „Undeva, cîndva“, „Don’t Worry Be Happy“. Cu orchestraţii şi interpretări speciale, undeva spre jazz. De altfel, cele trei fete cîntă şi separat – Irina Sârbu chiar jazz –, iar Sînziana Tarţa este şi creatoare de modă.

După concertul reuşit şi neconvenţional, am aflat că, de fapt, evenimentul era organizat de rocambolesque.ro, un blog care – citesc pe site – îşi propune următoarele: „Rocambolesque porneşte de la o idee simplă: fiecare dintre noi avem ceva de dat la schimb. Obiecte, informaţii, idei, imagini, preferinţe, întrebări şi răspunsuri. Nu toate schimburile sînt echitabile, iar de prea multe ori credem că ceea ce avem de dat nu merită nimic în schimb. Trocul e demodat, preferi să mergi să cumperi, să vezi cu ochii tăi că primeşti ceea ce ceri. Ei bine, Roc e locul unde te invit să fii extravagant, să cauţi, să nu te grăbeşti, să te tîrguieşti, să ceri, să ajuţi.“

Textul îi aparţine, cred, Oanei Băcanu, organizatoarea evenimentului şi autoarea blogului. Care, după ce au terminat de cîntat fetele, a prezentat încă două particpante la eveniment: o doamnă care ne-a pus să ne facem o bucket list pe termen lung (dar nu era total lipsită de interes) şi o fată care îşi făcuse un blog cu obiecte pentru nunţi.

Una peste alta, ce s-a întîmplat acolo a fost interesant, ca idee de eveniment… De altfel, şi unul capabil să facă legătura, firesc, între comunicarea virtuală şi cea reală.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Biroul meu de astăzi e același
Mă întreb tot mai des dacă, în loc să devină o gazdă pentru o viață mai bună, lumea nu s-a transformat cumva într-un birou universal în care ești mereu de găsit.
Zizi și neantul jpeg
Diverse, stradale…
Omniprezenți, pe vremea de atunci, în orele de lucru, erau cerșetorii și cei care sufereau de boli psihice.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce trăiesc nemții cîte o sută de ani, sănătoși și întregi la cap?
Pentru mine, Berlinul este orașul cel mai bine organizat, ca infrastructură și ca tot, dar în care te simți cel mai liber.
E cool să postești jpeg
Unde-i tocmeală mai e păsuire?
„Pot rezista la orice, mai puțin tentației”.
p 20 WC jpg
Cafea sau vin?
La fel ca vinul, cafeaua are, în legendele ei de origine, o întrebuinţare spirituală.
Theodor Pallady jpeg
Energii divine necreate...
Teologia creștină s-a cristalizat în numeroase orizonturi lingvistice, dar ortodoxia a rămas în mare măsură tributară geniului grecesc.
640px Bucharest, Drumul Taberei (16307818580) jpg
Drumul Taberei 2030
Fidel Castro a fost plimbat pe bulevardul Drumul Taberei
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe o dubă destinată livrării unor produse, o adaptare a limbajului telefoanelor „fierbinți“ din anii 2000: „Livrez orice! Ia-mă! Sînt electrică!“
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîi pe culoarul tău
Mi-a luat o jumătate de viață să înțeleg că oamenii nu pot fi înlocuiți și că creativitatea noastră este cea care ne legitimează unicitatea.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și dispariții
Țin minte că pe ultimele le-am văzut cam atunci cînd s-a născut copilul meu. Atunci au fost, la propriu, obiecte de trusou.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
În goana vieții
„Nu juca acel joc la care te obligă un semafor care decide pentru tine cînd e timpul să mergi, cînd să te oprești. Stai puțin nemișcat și gîndește-te.”
p 20 Walter Benjamin  WC jpg
Geografii spirituale (II): orașul
Walter Benjamin nu vorbește, desigur, despre o transcendență personală, nici măcar despre una în sens tradițional.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Hypatia. Adevăr și legend
Uciderea Hypatiei de către un grup de fanatici care-și spuneau creștini e un fapt istoric incontestabil.
p 24 E  Farkas jpg
Cu ochii-n 3,14
Altfel spus: e sexul normal „mai puțin” decît devierile anal-orale sau este perversiunea supremă?
Cea mai bună parte din noi jpeg
Povestea merge mai departe
Unul dintre motivele pentru care am dorit să mă mut în București au fost concertele.
Zizi și neantul jpeg
Călătoria prin orașul-pădure
Paltoanele noastre cu siguranță erau: parcă ne camuflau, ne făceau să ne pitim în peisaj. Într-un fel, așa ne simțeam în siguranță.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Belgrad și fiorul balcanic
Și mie mi-a plăcut la Belgrad, am regăsit aici „fiorul balcanic” de care m-am îndrăgostit.
E cool să postești jpeg
Negustorii de timp
„Sistemul politic nu poate gestiona totul în același timp (...) și, în prezent, Europa este foarte ocupată.”
p 20 Leviatan jpg
Pe urmele lui Iov
În Biblie, însă, realul nu se reduce la o lume plană, somnolentă, cufundată în necazuri, în nevoi, în cotidian.
Theodor Pallady jpeg
Prietenii latini ai Bizanțului
Împărțirea tîrzie a Imperiului Roman între Orient și Occident n-a subminat unitatea Bisericii creștine, cel puțin pînă la Marea Schismă din 1054, agravată ulterior prin Cruciada a IV-a și eșecul sinoadelor unioniste de la Ferrara-Florența.
Vake Park, Tbilisi City, Georgia Country, autumn Season 05 jpg
Toamnă tristă
Printre blocurile din cartier, vîntul spulberă frunzele care, din cauza secetei, se amestecă rapid cu praful străzii și cu molozul rezultat în urma nenumăratelor și interminabilelor lucrări la infrastructură.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Școlile din Texas le oferă gratis părinților truse DNA pentru ca copiii acestora să poată fi mai ușor identificați în cazul în care vor fi împușcați sau desfigurați în vreun atentat la școală. Orice, numai să nu interzică armele.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce mai zice gura lumii?
Am dat acest șir nesfîrșit de exemple pentru că alte vieți nu cunosc, dar gura lumii e aceeași pentru toți, iar mie mi-a păsat de ea peste măsură.

Adevarul.ro

Franta Danemarca FOTO EPA EFE jpg
Franța-Danemarca. Știm care este prima echipă calificată în optimi
Echipa națională a Franţei a jucat cu selecționata Danemarcei, sâmbătă, pe Stadium 974 din Doha, în Grupa D.
Centura Vâlcii zona pe unde ar urma să treacă văzută din dronă Sursă colaj YouTube 19Railtrain95 mp4 thumbnail png
„Centura Vâlcii”, paralelă cu DN7 / E81: o altă legătură între Râmnicu Vâlcea și Autostrada Sibiu-Pitești
O nouă centură menită să ocolească municipiul Râmnicu Vâlcea, aflată la faza de proiect, menită să lege orașul de Autostrada Sibiu - Pitești, urmează să fie construită de Consiliul Județean Vâlcea.
Putin şi Lukaşenko FOTO EPA-EFE
A vrut Kremlinul să-l elimine pe Lukașenko și a căzut victimă ministrul de Externe al Belarusului?
Ministrul Afacerilor Externe al Belarusului, Volodimir Makei, a murit subit, relatează agenția „Belta”. Mackai avea 64 de ani, iar cauza morții sale nu a fost încă anunțată.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.