Un cuib de mitralieră

Cînd s-a lansat postul Antena 3, eram în străinătate pentru o vreme şi i-am întrebat pe cîţiva cunoscuţi cum e. Toţi mi-au spus că este OK şi, oricum, mult mai bun decît Realitatea TV. Odată întors în România, am avut şi eu aceeaşi impresie: grafica Antenei 3 arăta mult mai bine decît cea a Realităţii de pe vremea aceea, prezentatorii păreau mai dezgheţaţi şi postul avea şi cîteva emisiuni bune, cumpărate din străinătate (Top Gear, The Apprentice, The Tonight Show cu Jay Leno ş.a.; chiar şi pastila de cîteva minute în care dădeau imagini de pe camerele fixe din oraşele lumii era simpatică şi deconectantă...). Iar o emisiune ca BizBazar a lui Moise Guran era - şi este - una bine făcută, cu umor şi pe înţelesul unui public nespecialist, de nu ştiu cîte ori mai interesantă decît plicticoşeniile de la Money Channel. În plus, Antena 3 nu dădea la fiecare emisiune de ştiri, ca Antena 1, ce mare lucru s-a mai trezit să facă PUR-ul patronului. După puţină vreme însă, ceea ce părea un cuib de nobili ai jurnalismului s-a dovedit a fi un cuib de mitralieră al lui Dan Voiculescu. Şi încă o mitralieră foarte nervoasă, gata să clănţăne, la cel mai mic ordin, pe orice neprieten al patronului. Pe de altă parte, pe la talk-show-urile Antenei 3 au început să se perinde tot felul de personaje dubioase, curtate cu asiduitate de moderatorii postului. De exemplu, am putut s-o văd pe sobra Gabriela Vrânceanu Firea, cea care acum cîţiva ani era recomandată de Nicolae Manolescu drept o poetă de excepţie, gudurîndu-se în repetate rînduri pe lîngă un alt personaj de excepţie, poet şi el: Corneliu Vadim Tudor. Dar adevărata grozăvie aveam s-o văd la emisiunea Sinteza zilei, moderată de Mihai Gâdea. Acolo s-au aciuat în primul rînd două personaje ale căror umori se datorează frustrărilor - faptului că nu li s-au oferit cîndva nişte posturi pe care respectivii credeau că le merită. Este vorba de "maestrul" Ion Cristoiu, care a devenit "de stînga" în momentul în care regimul Constantinescu nu s-a grăbit să-l ungă Preşedinte Director General al Televiziunii Române, şi de Valentin Stan, cel care vrea să le-o plătească tuturor pentru că el, o lumină în diplomaţie şi în politică externă, a fost pus pe liber de la Ministerul Afacerilor Externe. Apoi au venit şi alte personaje, la fel de "pitoreşti": un domn care, din analist militar, a ajuns să se priceapă la toate, Radu Tudor, un altul care se pricepea cîndva numai la ţigarete, Mugur Ciuvică etc. Pe scurt, emisiunea Sinteza zilei s-a transformat rapid într-o menajerie de bîlci, asemănătoare cu cea de la OTV, din emisiunea lui Dan Diaconescu. Tot ca la OTV, la Sinteza zilei te uiţi la oamenii aceia, asculţi ce scot pe gură şi nu-ţi vine să crezi că aşa ceva poate să existe în realitate. Cea mai recentă ispravă a echipei de zgomote de la Sinteza zilei este campania murdară dusă cu ocazia expoziţiei de la New York. Mihai Gâdea, absolventul de Teologie Adventistă sfios ca o fată mare, nu e la prima campanie de acest fel: tot el a instrumentat-o şi pe cea de punere la zid a lui Ovidiu Verdeş, care a scris în romanul Muzici şi faze "scandalosul" lucru că un adolescent avea o revistă Playboy. Bineînţeles că, în cazul expoziţiei de la New York, nu de grija artei mureau ei; eterna lor problemă era Traian Băsescu - raţiunea lor de a exista. Patapievici e un intelectual susţinător al lui Băsescu, atunci şo pe el! Şi, cum subiectul cu Patapievici s-a epuizat repede, pentru că nu mai aveau lucruri noi cu care să vină, iar cele reciclate nu puteau fi reciclate la nesfîrşit, şi-au găsit calul de bătaie în persoana lui Cristian Neagoe, care a fost bălăcărit în toate felurile (cu subtextul "Iată ce oameni angajează Patapievici!"). Oare cum pot cei cîţiva jurnalişti de calitate care lucrează acolo să reziste într-o asemenea hazna?