„Succesurile” televiziunilor

Inutil să amintim, pentru a nu ştiu cîta oară în spaţiul acestei rubrici, că greşelile de exprimare pe care le fac prezentatorii sau moderatorii de pe micul ecran sînt foarte periculoase pentru sănătatea limbii. Televiziunea reprezintă o sursă incontestabilă de modele pentru telespectatori, iar greşelile, cu atît mai mult cu cît sînt repetate, au toate şansele să intre în vorbirea curentă a celor care se uită la televizor. În plus, aberaţiile lingvistice pe care le aud telespectatorii au de multe ori şi efecte perverse, din cauza forţei de convingere şi chiar de hipnoză pe care o are televiziunea. De exemplu, ca urmare a tapajului care s-a făcut pe marginea pluralului defectuos al Elenei Băsescu, „succesuri“, forma aceasta s-a înşurubat în mod perfid în mintea publicului şi le apare multora în vorbirea curentă. 

Zilele trecute, Consiliul Naţional al Audiovizualului a dat publicităţii un nou raport de monitorizare privind calitatea limbii române la posturile de radio şi televiziune, realizat de un grup de cercetători de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“. Din păcate, greşelile continuă să fie multe şi grave. 

Din gura oamenilor care apar la televizor ies dezacorduri între subiect şi predicat („sărăcia şi lipsa de perspectivă din România îi împinge pe mulţi să...“ – PRO TV; „laptele dat de animale fac ca produsele ce se vînd în zonă...“ – Realitatea TV; „Fiecare au cîte 25 de ani“ – Antena 1 etc.), forme greşite ale unor verbe („vroiam să te întreb“ – TVR Cultural; „să aibe loc la termen“ – Antena 3), celebrul „care“ în loc de „pe care“ („ultimul lucru care ai pus“ – TVR 1; „corupţie, care tot statul o poate rezolva“ – Prima TV), rostiri greşite ale literei „x“, pronunţată „cs“, în loc de „gz“ („ecsemplu“ – TVR Cultural, „aucsiliar“ – Antena 3), cuvinte accentuate greşit („prevéderilor“ – PRO TV, „un carácter unic“ – TVR Cultural), pleonasme („Tot mai multe femei aleg să opteze“ – Antena 1; „rămîn în continuare în arest preventiv“ – TVR 1; „Veţi mai reveni“ – Antena 1; „şi statul să redevină din nou acţionar“ – PRO TV; „dar însă toţi liderii PDL...“ – Realitatea TV; „vestea morţii sale este foarte fulgerătoare“ – Antena 3 etc.). 

O greşeală interesantă este extinderea aberantă a prepoziţiei „pe“ (probabil după modelul „perversa de pe Tîrgu Ocna“): „scandal pe pensii“ – Realitatea TV; „vă veţi convinge pe imagini“ – Prima TV; „va prezenta astăzi un mesaj pe probleme...“ – B1 TV; „discuţia noastră este pe demiterea Guvernului“ – Antena 3. 

Cînd vor să arate că vorbesc elevat, „finuţ“, oamenii de la televizor folosesc „a servi“ în loc de „a mînca“, „a debuta“ şi „a demara“ în loc de „a începe“ etc.: „invitaţii au ciocnit... şi au servit produse culinare din bucătăria chinezească“ – B1 TV; „anul şcolar a debutat cu stîngul“ – N 24 PLUS; „să rămînem în acelaşi areal al discuţiilor noastre“ – B1 TV. 

Greşelile pe care le fac televiziunile nu numai zboară, odată cu vorbele, ci rămîn şi în scris. În titrările de pe micul ecran, cei de la Institutul de Lingvistică au găsit destule gafe elementare: „Face-ţi asta dar creaţi o strategie bugetară“ – TVR 1; „Tineret, mîndria ţări“ – Kanal D; „nu oferii nimănui datele tale“ – Prima TV; „lasămă domne’“ – Prima TV; „faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut“ sau „este aceaşi problemă“ – Antena 3. După cum se vede, e jale cînd vine vorba de corectitudinea limbii române la televiziunile noastre. Şi mai grav este că greşeli serioase fac şi oamenii de la care am avea pretenţii. De exemplu, marele scriitor şi publicist Stelian Tănase, care, de la tribuna postului Realitatea TV, ne spune „ce legi mai se dau în România“ şi „în discuţia asta care-o fac“. Sau prezentatorii de la TVR Cultural, de la care putem auzi minunăţii ca „vroiam să te întreb“ sau „cum era ca co..., ca şi coleg, ca şi şef“. Astfel de exprimări fac şi ele parte, desigur, din demersul de culturalizare a poporului, pe care şi l-a propus TVR Cultural.