Sezonul mort

Publicat în Dilema Veche nr. 232 din 28 Iul 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Vara nu-i ca iarna - o ştim prea bine - şi nici televiziunile nu-s ca urşii. Dacă urşii intră în hibernare iarna, televiziunile fac acelaşi lucru vara. Vara este pentru televiziuni sezonul mort. Emisiunile producţie proprie intră în adormire, pentru că vedetele pleacă în concediu. Uneori sîntem anunţaţi de acest lucru şi că "ne mai vedem în septembrie", alteori nu. (Oamenii se respectă, nu ca noi, muritorii de rînd, care trebuie să ne mulţumim cu un concediu de două-trei săptămîni...) Justificarea televiziunilor pentru această perioadă în care ne oferă numai reluări, filme de duzină pe care le-au mai dat de nu ştiu cîte ori şi lucruri încă mai inconsistente decît de obicei nu este, desigur, propria lor comoditate, ci faptul că telespectatorii le pleacă în vacanţă şi, prin urmare, îşi pierd audienţa. Dar, după cum spuneam, noi avem concedii de cîteva săptămîni, iar vara este lungă... Acum cîţiva ani, televiziunile aveau în timpul verii aşa-numitele "emisiuni estivale", în care deplasau cîte o echipă la mare şi transmiteau de acolo. Emisiunile erau uşurele, "de vară", făcute pe genunchi şi totul se concentra de fapt pe fesele figurantelor în tanga, invitate pe platou să realizeze decorul. Vedetele care realizau acele emisiuni cică improvizau, dar de fapt mergeau la minima rezistenţă şi credeau că rezolvă totul dacă se scălîmbăie şi turuie necontenit tot felul de prostii. Acum, nici măcar efortul acesta nu-l mai fac. E adevărat, unele televiziuni parcă sînt în vacanţă tot anul, căci niciodată nu sînt în stare să-ţi ofere o producţie serioasă. Şi nu mă refer la emisiuni cu degetul la tîmplă, în care nu ştiu ce somităţi să fie chemate să filozofeze doct sau să rezolve probleme de matematici superioare în direct. Mă refer, pur şi simplu, la emisiuni de divertisment bine realizate, în care oamenii să-şi facă meseria cu profesionalism şi în care să nu ai impresia, ca telespectator, că-şi bat joc de tine şi te iau de prost. Dacă la capitolul divertisment stăm prost în această perioadă, ce să mai vorbim de cultură? O rubrică cu numele "Cultura pe sticlă" ar trebui să intre, forţat, în vacanţă, din cauza absenţei totale a obiectului ei. Nu, nu vom face acest lucru, pentru că nu sîntem vedete să ne permitem luxul concediilor prelungite. Şi, pe de altă parte, această rubrică s-a obişnuit deja să supravieţuiască din puţin. Oferta culturală a televiziunilor este precară în tot timpul anului, nu numai vara. Iar TVR Cultural, postul care teoretic ar trebui să ofere cel mai mult materie primă acestei rubrici, pare în vacanţă tot timpul. Nu trebuie să vină vara, ca acest post să înceapă seria de reluări, pentru că aceasta este "filozofia" lui indiferent de perioadă. Ehei, sînt apuse de mult vremurile în care TVR Cultural avea cîte un talk-show în fiecare zi! Nu spun că acele emisiuni erau o lumină, dar măcar se vedea că oamenii fac eforturi. Ştiu, mi se va vorbi de bugetul mic al acestui post, de eterna lipsă a banilor. Numai că tare mă tem că, de ceva vreme, cei de la TVR Cultural s-au resemnat, au încetat să se mai agite şi au intrat într-o vacanţă prelungită. Dau reluări şi funcţionează după principiul "las’, că merge şi-aşa!". Dar să revenim la oferta televizuală a verii... Vorbeam acum ceva vreme cu Nicolae Manolescu, care-mi povestea de debutul lui la PRO TV, cu Profesiunea mea, cultura. Emisiunea a început pe undeva prin aprilie-mai, aşa că, după puţin timp, a venit "sezonul estival". Pentru că de-abia începuse, Adrian Sîrbu a zis, într-o doară, să rămînă în grilă şi pe perioada verii. Cînd au primit audienţele - surpriză! Emisiunea de cultură prezentată de Nicolae Manolescu avusese, în ceea ce oamenii de televiziune cred că e sezonul mort, rezultate incredibile. Fusese singura emisiune consistentă într-un deşert al reluărilor şi al şpriţurilor televizuale penibile de vară. Iar telespectatorii s-au îndreptat către ea. Aşa că a se slăbi cu ideea că oamenii vor să vadă vara la televizor numai reluări şi tîmpenii!

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.
E cool să postești jpeg
Discursul populist (sau cine mănîncă poporul?)
Prin compătimire, le este indus oamenilor un sentiment de victimizare care, mai apoi, este zgîndărit, pînă la transmutarea acestuia în furie.
Despre viața filosofului  Un scenariu inactual jpeg
Despre viața filosofului. Un scenariu inactual
În cazul filosofilor, atenția cu care le este citită și judecată biografia este mai mare decît în cazul scriitorilor sau pictorilor.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Roua învierii
Din prospețimea naturală a dimineții, roua trece în registrul auroral al vieții spirituale, care are nevoie de speranța eficace a începuturilor și a reînnoirii.
Zizi și neantul jpeg
Educație religioasă
În copilărie nu știam ce se serbează de Paști. Știam că se vopsesc ouă roșii și chiar, mai tîrziu, că vine Iepurașul.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Au apărut: artist multimedia, barista și expert în prăjirea cafelei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.