Publicitatea e de pe Marte...

Publicat în Dilema Veche nr. 339 din 12 - 18 august 2010
Publicitatea e de pe Marte    jpeg

Ni se vorbeşte de secole despre „misterul feminin“ şi despre faptul că femeia nu poate fi înţeleasă niciodată cu adevărat. Deh, discursul a aparţinut, de-a lungul istoriei, bărbaţilor şi, prin urmare, femeia a fost prezentată ca alteritatea prin excelenţă, dacă nu chiar ca un animal straniu.

Iată că acum, după atîta amar de vreme, publicitarii noştri ne dezvăluie în sfîrşit secretul feminin: „Femeile sînt diferite, dar au în comun un singur lucru: Dulcolax“ – ne spune o reclamă de la televizor. Aţi ghicit, pentru că numele o sugerează foarte bine: produsul e un laxativ. Iată, deci, esenţa feminităţii, ceea ce le uneşte pe toate, oricît de diferite ar fi. Fiecare doamnă are Dulcolaxul ei, pentru că – nu-i aşa? – femeile sînt prin definiţie nişte constipate. Aici stătea celebrul mister!

De altfel, şi alte reclame la produse laxative afirmă acelaşi lucru: singurele care au probleme cu constipaţia sînt femeile. De exemplu, publicitatea pentru medicamentul Tranzactiv. În cele mai recente spoturi, vedem pe ecran o înşiruire de feţe de femei care se chinuie vădit. În dreptul fiecăreia e scris numele şi timpul – o oră, o oră şi ceva... Apoi vine sloganul: „Tu cît timp pierzi zilnic la toaletă? Tranzactiv, cu efect laxativ“. Oricum, spotul acesta este ceva mai „cuminte“ decît vechile reclame pentru acelaşi produs, unde vedeam bărbatul cum pleacă grăbit la serviciu, după care femeia, rămasă acasă, intră la toaletă. Loc în care ni se sugera că stătea toată ziua, pentru că ieşea de acolo cînd deja era noapte, iar soţul harnic se afla în pat. Acesta o întreba: „Ce-ai făcut azi?“, iar ea îi răspundea cu un oftat: „Ei, mai nimic!“. Prin urmare, bărbatul e cel care munceşte, în timp ce femeia îşi pierde toată ziua pe WC. Se pare că şi publicitatea e făcută tot de bărbaţi... Bărbaţi care or fi ei activi, dar stau de multe ori foarte prost la capitolul creativitate. Să luăm un alt spot publicitar, dat în ultima vreme la televizor. 

Meci de tenis la dublu. Un jucător dă o lovitură puternică, publicul aplaudă, iar un comentator sportiv spune: „Extraordinar!“. Un alt comentator adaugă: „Ai noştri au minge de meci!“. Primul comentator, în timp ce jucătorul se pregăteşte să servească: „Finala e atît de aproape! Trebuie să fie extrem de concentrat! Totul depinde de asta...“ 

Pînă acum, toate bune. Numai că, hodoronc-tronc, unul dintre comentatori acoperă microfonul cu mîna şi întreabă: „Stai puţin! Cu cine face...“ Şi zice un cuvînt pe care nu-l înţelegi prea bine. Te dumireşti despre ce este vorba apoi, cînd întrebarea lui e reluată de tot felul de telespectatori care privesc meciul: unul care stă pe canapea şi mănîncă chips, o domnişoară care se uită la televizor alergînd pe bandă în sala de sport, un individ dintr-un bar care se trezeşte vorbind aiurea. În sfîrşit, aceeaşi întrebare e pusă de o fată din public: „Cu cine-o face banking?“. Ne este arătat sportivul care se uită în stînga şi-n dreapta, aşteptînd în tot acest timp să servească, iar partenerul de pe teren îl ajută: „Cu BCR, nu?“. Sportivul răspunde „da“, şi, ca şi cum asta ar fi aşteptat, serveşte şi el, în cele din urmă. Bucurie mare, aplauze şi un discurs din off care ne spune că „în viaţă, încrederea adevărată vine şi din siguranţa financiară“. 

Reclama aceasta e articulată atît de rudimentar, încît rămîi interzis. Parcă ne-am întors la spoturile construite după principiul „unde dai şi unde crapă“, din perioada preşcolară a publicităţii noastre, cea a anilor ’90, cînd auzeai lucruri de genul „V-am prins, vrăjitoarelor!“ sau „Titan Ice, altă viaţă!“. 

Nu are rost să analizezi prea mult discursul acestei reclame la BCR. Cel mai indicat e să înlocuieşti întrebarea care-i chinuie pe toţi în spot – „Cu cine face banking?“ – cu o alta: „Ce-i, dom’le, prostia asta?“. Poate ne răspund, totuşi, domnii din publicitate, care se alintă cu numele de „creativi“. Oricum, se pare că Marte nu exercită o influenţă prea bună asupra lor.

image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.
image png
Februarie și micul kitsch
Dar și hidoase, supradimensionate, diforme, chiar horror, inimi din blană.

Adevarul.ro

image
Un bărbat de 68 de ani s-a vindecat de cancer de sânge și HIV după un tratament remarcabil
Paul Edmonds, din California, a beneficiat de un tratament la City of Hope, Institutul Național de Oncologie, pentru cancer de sânge și HIV.
image
Ar trebui să te speli pe față dimineața? Dermatologii spun că depinde de tipul de ten VIDEO
Spălatul pe față este o modalitate importantă de a menține pielea sănătoasă și curată - dar ar putea curățarea tenului de două ori pe zi să facă mai mult rău decât bine?
image
Ce cred românii: cât ar putea costa viața departe de civilizație, în vârf de munte sau la țară
Traiul în natură, la țară, departe de lumea dezlănțuită, devine o opțiune tot mai tentantă (începută în pandemie) inclusiv pentru cuplurile tinere cu copii mici, care în câțiva ani merg în comunități școlare

HIstoria.ro

image
Viața omului simplu din URSS în umbra Propagandei
Însemnări de pe vremuri, dintr-o călătorie de documentare în URSS așa cum le-am făcut chiar atunci fără a le putea publica, desigur.
image
Ce s-a întâmplat cu un luptător din rezistența olandeză, dispărut în urmă cu peste 80 de ani
Analiza genetică a unui maxilar uman descoperit în Marea Nordului clarifică soarta unui proeminent luptător olandez din rezistența antinazistă ce a dispărut în urmă cu peste 80 de ani.
image
Regele Carol al II-lea, în luptă cu Hotelul Athénée Palace
Athénée Palace e locul unde se strîng la un pahar de vin fruntaşii ţărănişti interbelici.