Pînă unde se poate ajunge
Cît am stat departe de ţară, realizînd eu cît de mici şi de ridicole se văd de la distanţă vedetele care inflamează peisajul dîmboviţean, mi-am jurat în barbă că, în momentul în care o să-mi reiau rubrica despre televiziune, nu o să-mi mai pierd timpul cu ele. Ce rost are să ridiculizezi ceva ce este atît de evident ridicol? Ajuns în Bucureşti însă, m-am trezit pur şi simplu invadat de personajele pe care hotărîsem să le ignor. Mai întîi în discuţiile cu oamenii cu care mă întîlneam şi care simţeau nevoia să mă pună la curent cu ce s-a mai întîmplat pe-aici. Pînă la urmă, ajungeau mai toţi să pomenească tot felul de nume de care sperasem să nu mai aud. "Ai auzit de faza cu Maybach-ul lui Becali, cînd l-a desfăcut cu ranga? Dar cînd s-a suit pe el în Piaţa Universităţii? Dar de ce a zis sau a făcut la nu ştiu ce emisiune? Sau de Monica şi Irinel... Cum, nu ştii cine-i Monica?! Cum se poate să nu fi auzit de ea? Păi îşi dă bacalaureatul..." Bineînţeles că oamenii îmi povesteau toate aceste lucruri făcînd un fel de haz de necaz, cu subtextul "iată ce faună avem!". Numai că mie mi se părea prea mult chiar şi să ironizezi astfel de personaje. Nişte oameni inteligenţi nici n-ar trebui să-şi încarce memoria cu numele lor, d-apăi să mai şi cheltuiască energie vorbind despre cît de aberante şi ridicole sînt! Indivizii respectivi nu au nici o calitate, nici un merit (nici măcar că au ştiut să facă bani, pentru că alţii au avut grijă să le facă milioanele: în cazul unuia MApN-ul, în cazul altuia tăticul) - ce rost are să-ţi pierzi timpul gîndindu-te la ei? De ce să intre în istorie sau chiar în istoria ridicolului, cînd ei nici măcar nu există? Mai apoi, cînd am ajuns să mă uit la televizor, am realizat că aceste figuri penibile există - şi asta cu asupra de măsură. Ba, mai mult, ai impresia că numai ele se găsesc pe acest pămînt (după cum ni se spune, "ce este la televizor există, ce nu - nu"). Nu ştim foarte bine dacă în România mai sînt şi oameni valoroşi, inteligenţi, cu o cultură vastă sau specialişti într-un anumit domeniu. În schimb, putem fi siguri că Gigi, Monica, Irinel & Co există. Şi sînt şi ubicui. Schimbi canalul şi dai tot de ei. De fiecare dată mai au ceva de spus, ceva de arătat, iar televiziunile se bat să le surprindă orice gest, orice interjecţie şi să împărtăşească poporul cu aceste frînturi de materie divină. Prin urmare, nu e de mirare că astfel de personaje îi bîntuie pe români într-un fel sau altul, indiferent de gradul de cultură al fiecăruia. De fapt, oamenii sînt parazitaţi de ele, le-au intrat în sînge, ca nu ştiu ce noxă din aerul poluat pe care-l respiră. Picătura chinezească a dat roade. Li s-a administrat, cu tenacitate, în fiecare zi, tratamentul, iar acum totul a dobîndit rangul de normalitate, a intrat în viaţa cotidiană a fiecăruia, ca orice lucru firesc, ca alternanţa anotimpurilor. În plus, lumea a căpătat şi un soi de dependenţă faţă de porţiile administrate regulat. Printr-un efect pervers, dacă la început prezenţa personajelor detestabile pe micile ecrane era justificată de banii cu care acestea îşi "sponsorizau" apariţiile, acum televiziunile îşi justifică interesul faţă de ele prin faptul că aduc rating. De ce oamenii fac ochii mari ori de cîte ori apar pe micile ecrane asemenea figuri? Cei mai mulţi, "masa de manevră", au înghiţit momeala fără să stea pe gînduri şi s-au lăsat imediat convinşi că acestea sînt nişte figuri exemplare şi demne de interes. Sînt cei care îţi jură că un lucru s-a întîmplat aşa cum ţi-l zic ei, pentru că aşa scrie la ziar. Numai că publicul lui Gigi & Irinel nu e compus numai din oameni săraci cu duhul, ci şi din cei de la care - cum se spune - ai pretenţii. Îi auzi pe mulţi cum comentează amuzaţi sau indignaţi gogomăniile pe care le-au văzut la televizor sau povestesc despre vreun invitat de-al lui Dan Diaconescu. "De ce te uiţi la aşa ceva?" - îi întrebi. "Ca să văd pînă unde se poate ajunge cu tîmpenia" - ţi se răspunde. Sînt cei care încă n-au realizat că se poate ajunge foarte departe. Şi care, pînă la urmă, cad în aceeaşi capcană ca şi ceilalţi. Fac rating.
