Pilule eficiente de cultură

Publicat în Dilema Veche nr. 165 din 5 Apr 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Sînt cîteva emisiuni, de două-trei minute, la Realitatea TV, care se numără printre cele mai bune ale postului. Este vorba de emisiunile de cultură. Aceste producţii sînt bine făcute, scurte şi deci cu atît mai percutante. Putem spune că fac mult mai multă educaţie publicului telespectator decît kilometri întregi de analize docte şi de multe ori plicticoase pe care le putem vedea pe celelalte posturi, în special pe cel care se recomandă drept un canal cultural. Despre emisiunea Marfă, realizată de Ana-Maria Caia şi prezentată de Dragoş Bucur, am mai scris şi am avut numai cuvinte bune faţă de felul inteligent în care sînt trecute în revistă obiectele culturii urbane. Talentul actoricesc al lui Dragoş Bucur se întîlneşte în mod fericit cu ingeniozitatea temelor sau a felului cum sînt prezentate, iar din această convergenţă rezultă una dintre cele mai bune emisiuni de televiziune de la noi. O altă producţie scurtă de pe Realitatea TV şi care, din cauza scurtimii ei, pare - pe nedrept - o cantitate neglijabilă este Inovatorii. Emisiunea prezintă zilnic creatori din domenii diferite, care au influenţat cultura lumii în perioada modernă sau contemporană. Am putut vedea spoturi despre Marcel Duchamp, Pedro Almodóvar, Andy Warhol, Tim Burton, Mihail Bulgakov, Jim Jarmusch, Sigmund Freud, Constantin Brâncuşi, Emil Cioran, Charlie Chaplin, Martin Heidegger, Leonard Cohen, Duke Ellington, Salvador Dalí, Mircea Eliade, Tristan Tzara, Gabriel García Márquez ş.a. Prezentările nu se mulţumesc să fie simple articole de enciclopedie, ci sînt făcute atractiv, sub formă de poveste în care întîlnim presărate din loc în loc mici puncte de tensiune narativă (de exemplu, la Heidegger, povestea de dragoste cu Hannah Arendt sau, la Márquez, relaţia specială cu poveştile bunicii şi revelaţia pe care a avut-o scriitorul în legătură cu Macondo). În fine, dincolo de performanţa acestor spoturi care transformă vieţile marilor creatori într-o poveste concentrată, trebuie să aplaudăm iniţiativa celor de la firma Elita, care sponsorizează acest proiect. Avantajul este pe toate planurile: al televiziunii, că poate să difuzeze astfel o producţie valoroasă, al publicului, că primeşte concentrate de cultură şi educaţie ambalate într-un mod plăcut şi, nu în ultimul rînd, al brandului "Selected", care-şi asociază numele cu ideea de prestigiu. Firma Elita nu este la primul demers de acest fel (a mai sponsorizat, tot la Realitatea TV, şi emisiunea Cinci minute de cultură), iar faptul că a continuat dovedeşte că o astfel de investiţie este una profitabilă. Poate acest exemplu le va deschide ochii şi altora. O altă mostră de cultură de pe Realitatea TV este şi "Cartea mea", difuzată sîmbăta şi duminica, în cadrul emisiunii Bună dimineaţa, România!. "Cartea mea" este o pledoarie de două minute şi jumătate pentru lectură, în care personalităţi din domenii care, în general, nu au legătură cu cititul profesionist vorbesc despre cartea lor cea mai dragă. De unii dintre ei aţi mai auzit, alţii sînt mai puţin cunoscuţi (deşi au realizat ceva în domeniul lor). E vorba de muzicieni, designeri de modă, redactori-şefi de reviste glossy, şefi de PR, manageri de firme sau jurnalişti. Unii sînt mai apropiaţi, prin formaţie şi profesie, de scris şi de ideea de carte (cum este, de exemplu, colegul Alex. Leo Şerban, care a recomandat Narziss şi Goldmund de Hermann Hesse), alţii nu au nici o legătură profesională cu acest domeniu. Cu toate acestea, "mărturiile" tuturor sînt cît se poate de interesante. Semnificativ este că dragostea fiecăruia faţă de cartea pe care o recomandă s-a înfiripat în adolescenţă şi că toţi au văzut în volumele respective nu mijloace prin care să-şi petreacă în mod plăcut timpul, ci în primul rînd ocazii de a învăţa lucruri fundamentale pentru viaţă. Nimeni nu spune "mi-a plăcut această carte", ci "am avut foarte mult de învăţat din ea". Pledoariile devin cu atît mai valoroase şi mai convingătoare, cu cît sînt de fiecare dată foarte personale şi, deci, sincere. Cine zicea că nu se poate face cultură sau educaţie la televizor?

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.