Lumea scuterului şi a manelei

Publicat în Dilema Veche nr. 419 din 23-29 februarie 2012
Brâncuşi şi păsările de pradă cu tricolor jpeg

Cunoaşteţi foarte bine lumea asta, că o întîlniţi la tot pasul în România. E o lume a mahalalei, a sărăciei, a unei umanităţi primitive. Una guvernată de instincte – sexualitate, foame, violenţă. Una în care indivizii se descurcă cu tot felul de mici sau mai mari găinării. Una în care reţeta succesului pentru ei e „să fii şmecher“, iar pentru ele – „să-ţi găseşti pe unul cu bani“ sau, pur şi simplu, „să ieşi la produs“.

Deşi e atît de prezentă în România de astăzi, această lume nu i-a interesat pe regizorii de film de la noi şi putem spune că Loverboy (care, mai nou, poate fi văzut şi la HBO) este primul lungmetraj care o abordează cu adevărat. Exact asta am apreciat la filmul lui Cătălin Mitulescu: că surprinde această lume şi o face destul de bine. Drept să spun, nu m-a impresionat povestea cu racolatorul de fete care cade el însuşi în mrejele dragostei, căci e aproape melodramatică. Dar era nevoie şi de o poveste, aşa că am acceptat-o fără prea multe fasoane. Ce mi-a plăcut în primul rînd la filmul lui Mitulescu e că a vorbit despre cîteva locuri comune ale acestei lumi: scuterul (varianta ieftină cu ajutorul căreia „băieţii de cartier“ pot juca rolul de viteji ai şoselelor), atelierul de reparaţii auto improvizat (unde ajung vehicule şi piese second hand sau de furat), petrecerea cu grătar, bere şi manele, la acestea adăugîndu-se descurcăreala şmecherească, deriva indivizilor, lipsa de perspectivă, sexualitatea dominantă şi profitul de pe urma ei.

Apoi, am apreciat jocul actorilor şi dialogurile. Ada Condeescu e naturală, Piştereanu e OK şi el, băieţii „tovarăşi de afaceri“ ai lui Luca sînt de-acolo. Desigur, la această reuşită a contribuit, pe lîngă talentul fiecăruia, şi buna îndrumare a regizorului. Cît despre dialoguri – şi ele sînt cît se poate de naturale, cu necesarele elipse ale oralităţii şi fără să-şi propună să ofere explicaţii artificiale pentru spectatori. Replicile din film sînt sărace lingvistic, minimale (ceea ce se potriveşte foarte bine cu lumea de care vorbim), iar Mitulescu ştie să gestioneze foarte bine tăcerile.

Am terminat cu laudele, să trecem la reproşuri.

Dialogurile bazate pe tăceri, pe care le lăudam mai sus, nu se mai potrivesc deloc în secvenţele cu procurorul. Acesta pare că nu-şi găseşte niciodată cuvintele sau că actorul şi-a uitat replica. De altfel, personajul e foarte prost construit, absolut neverosimil pentru un poliţist sau un procuror român. Un personaj cu probleme este şi tatăl fetei, tatăl lui Veli – de data asta, din cauza actorului. Omul are o dicţie mult prea cultă pentru un crescător de oi.

O altă inabilitate a regizorului scenarist e rezolvarea narativă din final, cînd, în mod neverosimil, Veli decide să se prostitueze. În primul rînd, ea nu ştia cu ce se ocupă Luca, deci de unde pînă unde să ajungă la concluzia că îl poate ajuta aşa? Pe de altă parte, replica prin care ea îşi explică decizia e de toată jena: „N-ai zis că sexul nu e important?“. Nu, în lumea scuterului şi a manelei nici un personaj nu va zice una ca asta, tocmai pentru că, aici, sexul e foarte important. Şi, apoi, ei nu spun, la sex, „sex“.

O altă replică dintr-un alt film este cea în care Luca e pus să filozofeze: „În orice lucru rău există un lucru bun şi-n orice lucru bun întotdeauna există un lucru rău“. E o filozofie de doi bani, dar, chiar şi-aşa, replica nu avea ce căuta în gura unui asemenea personaj. De asemenea, nu-l vei auzi niciodată pe un băieţaş de cartier spunînd „nu vreau să fiu un monstru!“ (asta, pentru a face pandant cu trimiterile amicilor la Frumoasa şi Bestia – tot neverosimile, şi ele). La fel a dat regizorul cu nuca-n perete punînd melodia trupei Zob, „Cîntec de dragoste“, în mijlocul unei petreceri maneliste.

Celălalt film al lui Cătălin Mitulescu, Cum mi-am petrecut sfîrşitul lumii, era în general OK, dar ceea ce ţin minte din el sînt mai cu seamă gafele care m-au împiedicat să-l consider un film cu adevărat bun. Sper ca Loverboy să nu aibă aceeaşi soartă.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.