Ce importăm

Publicat în Dilema Veche nr. 351 din 4 - 10 noiembrie 2010
Securiști radioși jpeg

Duminica trecută, toate emisiunile de ştiri au ţinut să ne informeze că „românii ştiu să se distreze de helăuin“. Mă-nnebunesc după generalizările astea şi mai ales după formula „românii ştiu să se distreze“, pentru că nu pot să nu mă gîndesc la ştiinţa în acest domeniu a celor peste 20 de milioane de conaţionali ai mei, cu mic, cu mare. Mi le închipui, desigur, inclusiv pe mămăile îmbrobodite de la ţară cum ţopăie ca apucatele, toate, pe muzicile lui Ucigă-l toaca! şi cum se unduiesc languros pe lîngă vampiri şi pe lîngă moroi... In hell we trust cu toţii – ca tot românul imparţial. 

Din fericire, cei care populează această ţară nu sînt aşa cum ni-i prezintă ştiriştii noştri, harnici în a prelua, defectuos şi clişeistic, orice prostie de import. După cum rezultă şi din materialele difuzate la ştiri, „Halloween-ul“ ăsta înseamnă un motiv în plus pentru sclifosiţii de cluburi să se dea în stambă. Se maschează idiot, se duc la „locaţiile exclusiviste“ de profil, se scălîmbăie trist şi cu asta se cheamă că sînt cool şi, desigur, că s-au distrat „la maxim, foarte tare, frate!“. 

Iarăşi din fericire, importăm nu numai cuvinte ca „locaţie“ sau „Halloween“, pe care le adaptăm prost la realităţile şi la limba noastră, ci se întîmplă să mai preluăm şi lucruri bune. 

Un exemplu de import salutar este felul cum au început să fie gîndite şi promovate unele produse culturale. Unul dintre acestea este Festivalul SoNoRo, ce are loc în noiembrie, şi în cadrul căruia muzica cultă e împachetată într-un ambalaj trendy, care face cu ochiul publicului tînăr. Directorul festivalului, Răzvan Popovici, a stat o vreme în străinătate şi a învăţat foarte bine lecţia accesibilităţii. La fel au făcut, acum cîtăva vreme, şi Alexandru Tomescu, Horia Mihail şi Răzvan Suma, în cadrul proiectului MusicOn: au cîntat Mozart şi Schumann prin licee şi prin spaţii neconvenţionale, îmbrăcaţi în tricouri şi în jeans. Desigur, există „purişti“ ai culturii care nu văd cu ochi buni astfel de apropieri de public. După ei, arta ar trebui să stea cu nasul pe sus şi cu degetul la tîmplă şi cine vrea să-i intre în graţii – bine, cine nu – nu. A face astfel de concesii publicului înseamnă a o „marketiza“ în stil american – horribile dictu! (Faptul că New York-ul este astăzi centrul cultural al lumii nu le spune nimic acestor fundamentalişti, dispuşi să moară cu cultura lor de gît, decît să facă vreun efort să vină mai în zilele noastre...). 

Există şi la televizor o emisiune informativă culturală trendy: Zile şi nopţi (TVR 1). Mai întîi am aflat de ea de pe Facebook. Acolo, pe pagina dedicată acestei emisiuni, găsim scris: „O emisiune care îşi doreşte să vă arate că aveţi motive să ieşiţi din casă, că aveţi motive să zîmbiţi şi că mai există oameni care fac lucruri frumoase. Pe scurt, normalitate.“ Mi se pare o formulă inspirată de promovare: a vorbi despre normalitate în vremurile acestea anormale nu e puţin lucru... 

Din păcate, emisiunea e programată la o oră la care rareori mă nimeresc în faţa televizorului – sîmbăta, la 11,30. Am văzut-o, pînă la urmă, şi nu pot decît să-i felicit pe cei care o fac. Emisiunea este dinamică, avînd multe lucruri împrumutate din stilistica videoclipului. Pe de altă parte, selecţia evenimentelor recomandate este foarte bună. Apoi, e interactivă şi le propune telespectatorilor tot felul de concursuri nostime. Şi, nu în ultimul rînd, are o prezentatoare potrivită pentru acest tip de emisiune zglobie şi care-ţi face inteligent cu ochiul: Andra Gavril. E o bună actriţă, e simpatică şi dezgheţată la minte. Are atitudinea prezentatorilor de la MTV, numai că discursul ei are substanţă şi, în plus, recomandă lucruri valoroase: Festivalul Naţional de Teatru, Festivalul SoNoRo, Festivalul de operetă „Viaţa e frumoasă“ etc. Iată că mai există motive să zîmbim, să ieşim din casă pentru un spectacol sau un concert, într-un cuvînt să ducem o viaţă normală.

Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.
Jilava Prison jpg
Răutatea și contextul de viață
Oamenii vinovați de ceva rău, cîți or fi ei, provin adeseori din rîndul celor buni.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Labirintul din tufișuri de tuia și-a deschis porțile pentru 78 de nudiști.
Zizi și neantul jpeg
Mentalități din alt film
Avem, oarecum, un obraz mai gros, ne-am învățat, de nevoie, să fim mai puțin sensibili în momente în care, de fapt, ar trebui să fim.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
M-aș muta din București, dar unde?
Mereu am urît cumva Bucureștiul, deși m-am străduit să-l iubesc, iar în ultimii ani, de cînd nu se întrevede nici o schimbare, l-am urît mai mult decît oricînd.
p 19 WC jpg
Ordinea morală a lumii
Ne place sau nu, chiar există și femei care nu vor să aibă copii. Ce se întîmplă dacă le obligi să ducă sarcina la termen și să dea naștere unui copil pe care nu-l doresc?
p 20 jpg jpg
„Cîntarea Cîntărilor” și tandrețea interpretării
În mijlocul unei istorii a poporului lui Dumnezeu aspru judecată, cu căderi și ridicări neîncetate, cu plîngeri și strigăte de speranță, pocăință, credință neclintită și întunecate lepădări stă un cîntec de dragoste care lovește pe cititor chiar în creștetul sufletului și al cărnii.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.