Actorul şi televiziunea

Publicat în Dilema Veche nr. 462 din 20-26 decembrie 2012
Brâncuşi şi păsările de pradă cu tricolor jpeg

Oare cum se justifică faţă de sine un actor bun, ce circumstanţe atenuante îşi acordă cînd acceptă să joace într-o telenovelă sau într-o producţie penibilă? Desigur, înainte să se justifice, se gîndeşte la bani. Va cîştiga mult, va lua într-o lună cît salariul de la teatru pe zece ani, va putea să-şi cumpere o casă mai mare, să-şi schimbe maşina etc. Apoi ia în calcul popularitatea cu care se va alege: va reveni în atenţia publică, va deveni vedetă şi va fi în vizorul presei tabloide, îl va opri lumea pe stradă. Şi-n cele din urmă vin justificările: „Sînt actor şi-mi fac meseria. Dacă joc bine, acest lucru se va vedea şi va fi apreciat. Nu mai contează pînă la urmă cum e restul...“

Şi uite-aşa telenovelele româneşti sau serialele de comedie inspirate parcă din Vacanţa Mare ajung să aibă actori mari şi să şi se laude cu asta. „Florin Zamfirescu va juca în telenovela Iubire şi onoare“, „titanii comediei româneşti, Ileana Stana Ionescu şi Horaţiu Mălăele, vin săptămîna aceasta în Las Fierbinţi“ – se bat cu pumnii în piept cei de la televiziuni.

Pe Horaţiu Mălăele, din păcate, l-am văzut şi-n alte şuşe, care nu-i fac deloc cinste. Acum vreo săptămînă, PRO TV a difuzat jenantul film al lui Sergiu Nicolaescu, Ultimul corupt din România, continuarea, din cîte înţeleg, a altui film făcut de regizorul-senator, Poker. Mă uitam la replicile pe care şi le dădeau Horaţiu Mălăele, Vladimir Găitan sau Valentin Teodosiu în Ultimul corupt din România şi nu-mi venea să cred că asemenea actori se pot coborî să joace după un scenariu aşa de penibil. Îmi era ruşine de ruşinea lor. Sînt oameni inteligenţi, actori talentaţi – oare ce-or gîndi despre ei înşişi cînd se văd pe ecran în astfel de ipostaze?

Pe lîngă talent, actorul are o bogăţie pe care trebuie să şi-o administreze foarte atent: capitalul de imagine. Dacă se compromite în ochii publicului sau îşi leagă numele de roluri îndoielnice, tot talentul lui se duce pe apa sîmbetei. De exemplu, Alexandru Papadopol era, în filmul lui Cristi Puiu Marfa şi banii, un tînăr actor care promitea mult. Apoi, a devenit protagonistul unui sitcom şi după aceea al mai multor telenovele (unde a jucat inclusiv alături de Oana Zăvoranu). Ce s-a întîmplat cu Alexandru Papadopol? Desigur, a făcut mulţi bani, iar în perioada în care apărea în telenovele era în atenţia presei tabloide. Acum nici măcar aceasta nu se mai interesează de el. Iar, ca actor, este terminat.

Asta se întîmplă cu debutanţii, dar nici actorii consacraţi nu scapă cu destinul artistic nepătat, după întîlnirea cu telenovela. Astăzi, nimeni nu se mai gîndeşte la rolurile valoroase pe care le-a făcut Gheorghe Visu, după ce a jucat în Inimă de ţigan, Regina, State de România şi Moştenirea. El este şi va rămîne State Potcovaru. La fel, mi-e greu să-l mai văd pe Horaţiu Mălăele ca Unchiul Vanea, după ce mi s-a întipărit în minte scălămbăindu-se în filme ieftine. Cînd te prostituezi, nu mai poţi avea pretenţia ca lumea să te considere o persoană respectabilă.

Interesant e că toate producţiile de mai sus sînt marca Pro (inclusiv Ultimul corupt din România, produs de MediaPro Pictures). Dacă din punctul de vedere al audienţei trustul lui Adrian Sîrbu transformă în aur tot ce atinge, ca regele Midas, din cel al valorii lucrurile se preschimbă în bălegar, ca în vechea alchimie.

Din fericire, există şi alte televiziuni în afară de PRO TV, aşa cum sînt şi seriale de calitate. Noi avem deocamdată unul singur – În derivă, de la HBO. Acolo, un Marcel Iureş şi, mai nou, un Victor Rebengiuc (actori care nu au apărut niciodată în telenovele sau în producţii îndoielnice) îşi pun talentul în slujba televiziunii, într-un mod absolut onorabil. Iată că se poate şi aşa ceva. 

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

Adevarul.ro

image
Vacanţe de coşmar pentru zeci de mii de turişti blocaţi într-o staţiune. O familie susţine că trebuie să dea 26.000 de dolari pentru o săptămână de cazare
Vacanţele în oraşul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China au devenit un coşmar în acest weekend pentru zeci de mii de turişti care au rămas blocaţi acolo brusc, după ce autorităţile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV Bărbatul cu probleme psihice care şi-a măcelărit familia, în Argeş, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei şi avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de către o comisie de specialitate de acum 18 ani, legislaţia fiind una extrem de permisivă.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Argeş suferă de schizofrenie. Psihiatrul său: „Avea relaţii strict cu familia“
Viorel L., bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care şi-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie şi urma un tratament medical. Bărbatul nu avea un loc de muncă şi stătea în majoritatea timpului în curtea casei, fiind o persoană izolată.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.