Kitsch-ul cel mai dulce

Publicat în Dilema Veche nr. 459 din 29 noiembrie - 5 decembrie 2012
Kitsch ul cel mai dulce jpeg

Nu e kitsch mai dulce decît cel al tarabelor de Crăciun. Cel puţin eu, una, aşa consider. La fel de dulce precum gustul punsch-ului care se vinde la tîrgul de Crăciun din faţa Primăriei din Viena. (Să fie de vină terminaţiile asemănătoare?)

Tîrg care a început deja. Din 15 noiembrie, cred. Parcă m-ar fi auzit pe mine, care mi-am dorit, mult timp, să fie Crăciun tot anul. Anul acesta – spun diverşii şoferi de taxi cu care am fost prin Viena – l-au deschis mai devreme. Probabil, din raţiuni comerciale, pe fond de criză etc. Cert e că, dacă e vreun loc pe lumea asta care să întrupeze mai dihai ceea ce înţeleg cel puţin eu, una, prin spiritul Crăciunului, acela e Rathaus Christkindlmarkt. Tîrgul în cauză reuşeşte să surprindă senzaţia unui Crăciun de poveste, domesticit: unul de turtă dulce, scorţişoară, vin fiert sau punsch, ciocolată, lemn, blană, sticlă şi lumini. În majoritate, chestii calde şi aromate, legate de intimitatea presupusă a unui cămin idilic.

Tîrgurile de felul ăsta nu fac altceva decît să pună în practică imaginile pe care ni le oferă felicitările de Crăciun, precum şi celebra The Night Before Christmas a lui Clement C. Moore: o încăpere în care tronează un cămin, de care sînt atîrnaţi tradiţionalii ciorapi. Ciorapi în care vor fi depozitate cadourile aduse de Moş Crăciun, tot în varianta soft: moşul rubicond Coca-Cola, şi nu trolul de speriat din mitologia nordică.

Pînă la urmă, mai toate produsele comercializate la tîrg au legătură cu noaptea de Ajun: ele sînt fie ornamente pentru pomul de Crăciun sau pentru camera în care va veni Moş Crăciun, fie cadouri care pot fi înmînate în seara respectivă, fie alimente care pot fi „consumate“ în aceeaşi noapte.

Crăciunul e, cu siguranţă, o sărbătoare legată de iubire: tarabele o susţin sus şi tare. Inimile sînt la mare preţ, fie că sînt sculptate din lemn, fie din turtă dulce sau din ciocolată şi înfipte într-un băţ. Undeva între iubire şi religie se situează şi amoraşii-îngeraşi, din ceramică, lemn, sticlă, paie ori turtă dulce, care se vînd peste tot.

Comerţul de tarabă nu uită adevărata semnificaţie a Crăciunului: nu este lăsată deoparte naşterea lui Iisus, ci, dimpotrivă, constant rememorată, în nenumăratele iesle, în general din lemn, mari sau mici, nelipsite de la toate tarabele. Există unele minuscule, de 5 euro, şi altele măreţe, de 20, sau chiar 30. Diferă, evident, mărimea protagoniştilor, precum şi numărul lor – în unele sînt doar Iosif, Maria şi pruncul Iisus, în altele – magii şi toate animalele. De altfel, participanţii la „evenimentul divin“ pot fi achiziţionaţi şi separat: o figurină costă între 2,50 şi 3,50 euro, în funcţie de importanţa rolului avut. Cele mai ieftine sînt, de pildă, oile (ce-i drept, cu adevărat minuscule). Ieslea poate fi cuprinsă într-o sferă de lemn, într-un glob de sticlă sau chiar într-un soi de coajă de nucă.

Pe lîngă îngeraşi, există Moşi Crăciun, brazi antropomorfizaţi, mulţi urşi şi, neaşteptat, la fel de numeroase pisici: pictate pe inimi, pe clopote, figurine-mîţe în diverse poziţii. De asemenea, multe globuri de sticlă, ca-n copilăria mea, dar mai elaborate, pictate manual. Chiar m-am întrebat cum se potrivesc sticlăriile în peisajul general cald. Şi am ajuns la o concluzie cam stupidă: prin strălucirile diverselor lumini şi reflecţii...

De altfel, luminile sînt un alt punct forte al tîrgului de la Primăria vieneză: în pomii din parc atîrnă inimi, baloane, acadele uriaşe... Pomul cu inimi roşii e un soi de chintesenţă a Crăciunului consumist, idilic şi kitsch.

Un kitsch, însă, adecvat (da, ştiu, deşi kitsch-ul are drept unul dintre principiile fundamentale tocmai neadecvarea) scopului său: acela de a oferi un Crăciun avant la lettre domesticit, pe înţelesul tuturor. Care să facă sărbătoarea religioasă accesibilă şi plăcută (poate prea accesibilă şi prea plăcută) muritorilor cărora le e prea complicat s-o perceapă altfel. Sau care, pur şi simplu, au nevoie şi de latura asta de bucurie mai... pămînteană.  

Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.
Zizi și neantul jpeg
Spre prima zi de școală
În prima zi de școală, cîndva prin anii ’70, aveam părul foarte scurt. Arătam ca un băiețel trist. Nu numai că eram tunsă băiețește, ci și părul meu, pînă atunci plin de bucle, stătea turtit și parcă apăsat de o uriașă rocă.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Armînlu nu cheari! – despre călătoria mea în Albania (4) –
Doi oameni drăguți, deschiși, prietenoși, ca mai toți oamenii pe care i-am întîlnit în Albania și de care m-am simțit încă din primele momente legată afectiv. Acum mi-e dor de ei de parcă toți ar fi rudele mele.
p 19 WC jpg
Cacealmaua de la Airport Plaza
Sînt un român cu domiciliul în străinătate care, la ultimul lui sejur în România, a fost jefuit cu sălbăticie de compania de închiriat mașini.
p 20 WC jpg
Cei neștiuți care întîrzie
Despre katechon, cuvîntul misterios al Sfîntului Apostol Pavel din 2 Tesaloniceni 2, 6-7, s-a scris enorm.
640px Faculty of Theology (personification) 1 jpg
Spre o teologie laică (2)
Lumea nu era nici ea privită ca un stadiu trecător. Ea a devenit în şi de la sine, aşa cum atestă într-adevăr Scripturile, „foarte bună“ (Gen. 1: 31), dacă nu de-a dreptul sacră.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe stradă, o tanti cu o geantă de plastic pe umăr, colorată în nuanțe de albastru, pe care scrie: „În interior am armonie“. Ce să zic, bravo ție!
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vîrsta de mijloc, fără prospect
A jongla pe un pod de sfoară între ce cunoști și ce te așteaptă încă.
Zizi și neantul jpeg
Urși
Ursul respectiv intră și prin curțile oamenilor. Sare gardurile, fără probleme, și te trezești cu el la geam ori dormind pe gazon, sau devorîndu-ți mîncarea pentru pisici. Devine o realitate tragicomică a existenței tale, care nu pare a avea mari șanse de rezolvare.

Adevarul.ro

Mircea Badea jpg
Antena 3 a devenit Antena 3 CNN: postul și-a schimbat numele și sigla. Ce discurs a ținut Mircea Badea VIDEO
Marți, 26 septembrie, Mihai Gâdea și Rani Raad, președinte CNN Worldwide Commercial, au semnat la București acordul de parteneriat.
Georgia Meloni FOTO Profimedia
Extrema dreaptă a câștigat în Italia. Ce înseamnă asta pentru Europa
Giorgia Meloni, lidera extremei drepte italiene, al cărei partid, Fraţii Italiei (FdI), s-a clasat pe primul loc la alegerile legislative de duminică, revendică șefia noului guvern.
Mircea Lucescu FOTO EPA EFE jpg
Mircea Lucescu: Ne-am trezit târziu. Liga Națiunilor nu e o competiție așa importantă
Antrenorul echipei ucrainene Dinamo Kiev, Mircea Lucescu, a afirmat că Liga Naţiunilor nu este o competiţie foarte importantă, fiind folosită mai mult pentru formarea unor echipe competitive.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.