Jones. Bridget Jones

Publicat în Dilema Veche nr. 657 din 22-28 septembrie 2016
Jones  Bridget Jones jpeg

Tocmai am văzut cel mai recent Bridget Jones, Bridget Jones’s Baby (2016, Sharon Maguire, după romanul lui Helen Fielding). Și recunosc că am rîs destul de în hohote, împreună cu restul sălii pline. Nu neapărat pentru că filmul ar fi vreo capodoperă, ci pentru că era ce ne-am așteptat (ceilalți fani din sală și cu mine) să fie. Pentru mine și, cred, pentru destule doamne de vîrsta ei și a mea, Bridget Jones e Elizabeth Bennet a vremurilor noastre. Cu toatele am vrea un Mr Darcy, eventual precum Colin Firth, dar l-am vrea în condițiile noastre: și anume, așa cum chiar Mark Darcy i-a spus la un moment dat lui Bridget, unul care să ne placă așa cum sîntem. Pînă la urmă, și eroina lui Jane Austen voia același lucru de la Mr Darcy al epocii ei: își dorea un partener care s-o iubească pentru calitățile ei personale (spiritul, in­te­li­gența, umorul etc.) și nu pentru familia din care provenea.

Pentru epoca ei, Elizabeth era, desigur, avangardistă. Cine și-ar mai fi permis, pe vremea aceea, să refuze cererea în căsătorie a unui Mr Darcy? Bridget Jones, cea din prima carte a Helenei Fielding (Bridget Jones’s Diary) și din primul film, cu același titlu (2001, Sharon Maguire), e și ea o avangardistă a vremurilor de atunci (cele de acum mi se par, deja, altele față de anii 2000). În primul rînd, Bridget sfidează dorințele părinților ei și ale generației lor, pentru care singura formulă existențială e cea de cuplu. Ea apare, pe la toate reuniunile organizate de familia ei și prietenii lor, nu doar singură, ci și îmbrăcată neconvențional. Și, mai mult de atît, susținîndu-și modul de viață.

Modul de viață al unei femei interesate și de carieră, dar nu cu orice preț: avînd standarde morale (a se vedea scena din primul film în care pleacă de la editura la care lucra cînd relația cu șeful ei, Daniel Cleaver – Hugh Grant – se duce de rîpă). E adevărat, standardele ei morale le împletesc pe cele profesionale cu cele personale, dar asta nu mi se pare un păcat, ci o chestie normală, aș zice feminină (dacă nu mi-ar fi frică să fiu acuzată de sexism). Și fără să fie o workaholică, avînd prieteni cu care iese și bea.

Băutul ăsta, ca și fumatul, precum și mîncatul excesiv, atît de consemnat în celebrul ei jurnal, nu sînt, evident, doar niște excese fizice. Ele reprezintă gesturi de frondă la adresa convenționalismului unei vieți așezate, care să urmeze veșnicul pattern aparent ascendent: o carieră fulminantă însoțită de „întemeierea unei familii“. Să-ți permiți, femeie fiind, să bei pînă a nu mai ști de tine și să iei în greutate putea fi, măcar în varianta explicită și formulată, o noutate. Să-i dai papucii iubitului formidabil pentru că e imoral, pentru că nu e exact ce cauți, poate fi, iarăși, o noutate. De asemenea, să tratezi cariera mai aproape de cum se întîmplă lucurile în realitate, și nu într-o manieră idilică neverosimilă, era, iarăși, o premieră. Faptul că Bridget o dă în bară la prezentarea scriitorilor, atunci cînd e pusă să vorbească în public, sau se face de rîs la reportajul cu pompierii nu o face mai puțin credibilă ori mai puțin identificabilă cu cititoarele, ci dimpotrivă.

În Bridget Jones’s Baby, eroina apare într-adevăr schimbată: mai subțire, cu un look mai fanat, dar mai hotărît, cu o carieră de care pare mai sigură, dar și mai puțin dependentă, cu o serie de prietene noi, mai tinere și cu relații mai bune și mai tolerante (din partea lor) cu părinții. Felul în care se conturează dubla poveste de sex și dragoste, în care, în stil Mamma Mia, Bridget rămîne gravidă fără să se știe exact cu cine, e, iarăși o noutate. Bridget Jones se comportă cool în dificila situație, e adevărat, și cu ajutorul doctoriței impecabil interpretate de Emma Thompson, valorizînd copilul indiferent de cine e tatăl și indiferent dacă va rămîne cu vreunul dintre cei doi posibili tați.

Comportamentul ei îi face și pe cei doi (Colin Firth și Patrick Dempsey) să fie cît se poate de doritori de a-și crește copilul și de a fi alături, în toate felurile, de Bridget. Scena în care merg toți trei la spital e de-a dreptul înduioșătoare. De altfel, întregul film are drept caracteristică un fel de comic alternat cu romantism nu siropos, ci, pe alocuri, duios. Uneori am rîs cu hohote, alteori m-am înduioșat (totul în limite rezonabile, desigur).

Filmului i s-a reproșat – finalul de tip evident fairytale Bridget rămîne, cu nuntă, tot cu Mr Darcy, să-și crească, împreună, copilul comun. Dar, pînă la urmă, ce-i de reproșat aici? Bridget Jones a fost și este o Cenușăreasă contemporană amestecată cu Elizabeth Bennet. În ciuda emancipărilor ei sau, mai bine-zis, devierilor ei de toate felurile, își dorește tot finalul clasic al basmelor copilăriei și al romanelor siropoase. Pînă la urmă, își dorește un happy-end, care consonează, cred, și cu dorințele spectatorilor. Spectatori care, indferent de orientările lor sexuale ori ideologiile lor, știu de ce s-au dus la încă un Bridget Jones.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Promite-mi doar ce poți
„Pot să-ți promit că voi fi atent, că voi încerca să nu greșesc, dar nu pot să-ți promit că o să mă fac bine”.
Zizi și neantul jpeg
Alte stradale
Dar astăzi strada, în general, a devenit mai agresivă. Poate la fel de plină ca-n anii ’90, dar într-un alt mod.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Două kilograme și jumătate și alte cugetări
Este un text despre lipsa de acceptare a bolii și a morții.
E cool să postești jpeg
Cum inventezi mîndria națională
Ne iubim, așadar, compatrioții? Ne simțim bine în România? Sîntem mulțumiți cu traiul nostru?
p 20 WC jpg
Din ce sînt alcătuite viețile noastre?
Altfel, lumea nu este locuită nici de păcătoși iremediabili, nici de creștini perfecți. Intervalul este numele metafizic al obișnuitului pe care îl locuim.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Marele Premiu pentru filosofie al Academiei Franceze
Anca Vasiliu a contribuit constant la crearea punților dintre cultura care a primit-o și i-a recunoscut totodată expresivitatea stilistică a scrierilor sale
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Gino a intrat în Cartea Recordurilor ca fiind cel mai bătrîn cîine din lume: are 22 de ani și încă se ține bine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Biroul meu de astăzi e același
Mă întreb tot mai des dacă, în loc să devină o gazdă pentru o viață mai bună, lumea nu s-a transformat cumva într-un birou universal în care ești mereu de găsit.
Zizi și neantul jpeg
Diverse, stradale…
Omniprezenți, pe vremea de atunci, în orele de lucru, erau cerșetorii și cei care sufereau de boli psihice.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce trăiesc nemții cîte o sută de ani, sănătoși și întregi la cap?
Pentru mine, Berlinul este orașul cel mai bine organizat, ca infrastructură și ca tot, dar în care te simți cel mai liber.
E cool să postești jpeg
Unde-i tocmeală mai e păsuire?
„Pot rezista la orice, mai puțin tentației”.
p 20 WC jpg
Cafea sau vin?
La fel ca vinul, cafeaua are, în legendele ei de origine, o întrebuinţare spirituală.
Theodor Pallady jpeg
Energii divine necreate...
Teologia creștină s-a cristalizat în numeroase orizonturi lingvistice, dar ortodoxia a rămas în mare măsură tributară geniului grecesc.
640px Bucharest, Drumul Taberei (16307818580) jpg
Drumul Taberei 2030
Fidel Castro a fost plimbat pe bulevardul Drumul Taberei
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe o dubă destinată livrării unor produse, o adaptare a limbajului telefoanelor „fierbinți“ din anii 2000: „Livrez orice! Ia-mă! Sînt electrică!“
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîi pe culoarul tău
Mi-a luat o jumătate de viață să înțeleg că oamenii nu pot fi înlocuiți și că creativitatea noastră este cea care ne legitimează unicitatea.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și dispariții
Țin minte că pe ultimele le-am văzut cam atunci cînd s-a născut copilul meu. Atunci au fost, la propriu, obiecte de trusou.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
În goana vieții
„Nu juca acel joc la care te obligă un semafor care decide pentru tine cînd e timpul să mergi, cînd să te oprești. Stai puțin nemișcat și gîndește-te.”
p 20 Walter Benjamin  WC jpg
Geografii spirituale (II): orașul
Walter Benjamin nu vorbește, desigur, despre o transcendență personală, nici măcar despre una în sens tradițional.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Hypatia. Adevăr și legend
Uciderea Hypatiei de către un grup de fanatici care-și spuneau creștini e un fapt istoric incontestabil.
p 24 E  Farkas jpg
Cu ochii-n 3,14
Altfel spus: e sexul normal „mai puțin” decît devierile anal-orale sau este perversiunea supremă?
Cea mai bună parte din noi jpeg
Povestea merge mai departe
Unul dintre motivele pentru care am dorit să mă mut în București au fost concertele.
Zizi și neantul jpeg
Călătoria prin orașul-pădure
Paltoanele noastre cu siguranță erau: parcă ne camuflau, ne făceau să ne pitim în peisaj. Într-un fel, așa ne simțeam în siguranță.

Adevarul.ro

7538113 jpg
B-21 Raider – bombardierul care lovește oriunde în lume a fost lansat VIDEO
Primul avion de generația a VI-a de serie din lume, noul bombardier intercontinental cu capabilități stealth (invizibil pentru radar) B-21 Raider a fost dezvăluit publicului în urmă cu câteva zile de producătorul Northrop Grumman și beneficiarul US Air Force.
Oraș plutitor Foto AT Design Office via The sun webp
Planuri uimitoare pentru un oraș plutitor, cu străzi subacvatice. Unde ar urma să fie construit cel mai ambițios proiect din istorie
Planurile pentru un proiect de oraș plutitor pe apă în largul coastelor Chinei ar fi, dacă ar fi construit, cel mai ambițios proiect urban din toate timpurile.
 Razboi Rusia Ucraina elicopter rusesc de recunoastere şi atac Kamov Ka-52 Alligator in misiune de lupta in Ucraina 27-28 mai 2022 FOTO Profimedia / Ministerul rus al Apărării
Spațiul aerian, mortal pentru ambele părți, în războiul din Ucraina. Cum încearcă piloții să păcălească radarul VIDEO
Piloții ruși și ucraineni își asumă riscuri enorme la fiecare zbor, fie el cu un avion de vânătoare, fie cu elicopterele, în încercarea de a evita să fie depistați de radarele inamicilor.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.