Iubirea, cu reguli şi poveşti

Publicat în Dilema Veche nr. 589 din 28 mai - 3 iunie 2015
Cui i e frică de educaţia sexuală? jpeg

Cărţile de popularizare a relaţiilor dintre sexe se grăbesc cu sfaturi utile, care mai de care. În special pentru femei (cel puţin pe acelea le am eu). Dacă ar fi să sintetizăm, în mare, regulile stau cam aşa: dacă ai ghinionul să fii femeie, nu prea ai voie să faci nimic. Dacă ai şi, iarăşi, ghinionul să ai un caracter voluntar şi intempestiv, să fii genul care „pune ochii“ pe un bărbat şi numai pe respectivul îl vrea, orice-ar fi, atunci chiar că respectarea regulilor în cauză e un coşmar: ideea e că, dacă vrei să cîştigi, adică să te alegi cu un reprezentant al sexului tare pe tavă, trebuie să nu faci nimic, aparent, şi doar să manipulezi lucrurile discret, din vîrful degetelor şi al buzelor.

De pildă, să nu dai niciodată telefon, chiar dacă simţi că-ţi dai duhul dacă nu pui mîna pe aparat. Dacă te sună El, să vorbeşti puţin şi civilizat, nu implicat, după care să fii tu cea care pune capăt conversaţiei, prefăcîndu-te ocupată. „Fă-te că lucrezi!“ este un alt deziderat: ai, n-ai treabă, trebuie să mimezi că ai, să arăţi că eşti o persoană responsabilă, serioasă, independentă, al cărei program nu depinde nicicum de fiţele vreunui mascul. Poţi accepta întîlnirea cu el, în weekend, dacă te sună cel tîrziu miercurea. După miercuri, e exclus: o adevărată impietate… La întîlnire, nu trebuie să ai o conversaţie nici prea sinceră, nci prea profundă: deranjează. O poţi ţine pe un ton vesel, casual, din care să nu reiasă cumva că ai avea probleme, depresii, chiar opinii – altfel, ai putea deveni o eventuală complicaţie ori chiar piatră de moară pentru un viitor partener. Nu iniţiezi tu sexul, Doamne fereşte, şi nicidecum de la prima întîlnire.

E adevărat că regulile enunţate mai sus aparţin variantelor mai soft ale cărţilor pentru femei. Am văzut şi altele, mai hard, de pildă una despre cum să le faci pe plac „băieţilor răi“ – în care reţeta, pe scurt, e următoarea: să-i surprinzi. Să nu fii niciodată la fel. Aici ai voie, se pare, să iei şi iniţiative…

Lecturile astea de manual le-am alternat, dacă tot am studiat (măcar superficial) fenomenul, cu unele să le zicem mai clasice: cu basme. Sînt cîteva poveşti, pe care le-am iubit de cînd eram mică, în care eroinele fac mult pentru eroi. De pildă, în „Povestea porcului“, a lui Creangă. Eroina, prinţesa, greşeşte, ca şi în „Barbă-Albastră“, a lui Perrault, printr-un exces de curiozitate şi de iniţiativă. Dacă încalcă interdicţiile şi îşi depăşeşte teritoriul delimitat de bărbat, nenorocirile se ţin lanţ: Barbă-Albastră o prinde pe soţia lui şi se pregăteşte s-o omoare (noroc cu fraţii care vin s-o salveze); Porcul-prinţ din „Povestea porcului“ o încinge pe biata nevastă gravidă cu un cerc de fier peste mijloc ca să nu-şi poate naşte pruncul (care, de altfel, e şi al lui) pînă nu va pune el mîna lui dreaptă peste mijlocul ei. Doar că el se duce tocmai la Mînăstirea de tămîie, despre care nimeni habar nu are pe unde este, iar ea trebuie să pornească, aşa gravidă, cu cerc cu tot, prin lumea largă, să-l regăsească. Şi aşa trece ea „peste nenumărate ţări şi mări, şi prin codri şi pustietăţi aşa de îngrozitoare în care foşgăiau balauri, aspide veninoase, vasiliscul cel cu ochi fărmăcători, vidre cu cîte douăzeci şi patru de capete şi altă mulţime nenumărată de gîngănii şi jigănii înspăimîntătoare (…)“. Mă rog, ca pînă la urmă să-l găsească, să se spargă cercul şi să rămînă împreună, cu copil cu tot, happy family…

La fel, în „Crăiasa zăpezilor“, a lui Andersen, Gretchen umblă-n lung şi-n lat ca să-l regăsească pe Karl, prietenul ei, şi să-i dezgheţe inima în care intrase un ciob din oglinda cea rea, transformînd-o, astfel, într-un bulgăre de zăpadă. Lacrimile ei rezolvă totul, pătrunzînd pînă la inimă, topind bulgărele de gheaţă şi mistuind ciobul de oglindă.

Personajele de sex feminin din poveştile menţionate nu sînt chiar Penelope: aşteptarea, cel puţin în cazul lor (eventual a telefonului sosit cel tîrziu într-o miercuri), nu ar fi rezolvat mare lucru. Slavă Domnului, regulile nu sînt chiar atotputernice (alte exemple în articole viitoare).

Cea mai bună parte din noi jpeg
Biroul meu de astăzi e același
Mă întreb tot mai des dacă, în loc să devină o gazdă pentru o viață mai bună, lumea nu s-a transformat cumva într-un birou universal în care ești mereu de găsit.
Zizi și neantul jpeg
Diverse, stradale…
Omniprezenți, pe vremea de atunci, în orele de lucru, erau cerșetorii și cei care sufereau de boli psihice.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce trăiesc nemții cîte o sută de ani, sănătoși și întregi la cap?
Pentru mine, Berlinul este orașul cel mai bine organizat, ca infrastructură și ca tot, dar în care te simți cel mai liber.
E cool să postești jpeg
Unde-i tocmeală mai e păsuire?
„Pot rezista la orice, mai puțin tentației”.
p 20 WC jpg
Cafea sau vin?
La fel ca vinul, cafeaua are, în legendele ei de origine, o întrebuinţare spirituală.
Theodor Pallady jpeg
Energii divine necreate...
Teologia creștină s-a cristalizat în numeroase orizonturi lingvistice, dar ortodoxia a rămas în mare măsură tributară geniului grecesc.
640px Bucharest, Drumul Taberei (16307818580) jpg
Drumul Taberei 2030
Fidel Castro a fost plimbat pe bulevardul Drumul Taberei
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe o dubă destinată livrării unor produse, o adaptare a limbajului telefoanelor „fierbinți“ din anii 2000: „Livrez orice! Ia-mă! Sînt electrică!“
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîi pe culoarul tău
Mi-a luat o jumătate de viață să înțeleg că oamenii nu pot fi înlocuiți și că creativitatea noastră este cea care ne legitimează unicitatea.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și dispariții
Țin minte că pe ultimele le-am văzut cam atunci cînd s-a născut copilul meu. Atunci au fost, la propriu, obiecte de trusou.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
În goana vieții
„Nu juca acel joc la care te obligă un semafor care decide pentru tine cînd e timpul să mergi, cînd să te oprești. Stai puțin nemișcat și gîndește-te.”
p 20 Walter Benjamin  WC jpg
Geografii spirituale (II): orașul
Walter Benjamin nu vorbește, desigur, despre o transcendență personală, nici măcar despre una în sens tradițional.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Hypatia. Adevăr și legend
Uciderea Hypatiei de către un grup de fanatici care-și spuneau creștini e un fapt istoric incontestabil.
p 24 E  Farkas jpg
Cu ochii-n 3,14
Altfel spus: e sexul normal „mai puțin” decît devierile anal-orale sau este perversiunea supremă?
Cea mai bună parte din noi jpeg
Povestea merge mai departe
Unul dintre motivele pentru care am dorit să mă mut în București au fost concertele.
Zizi și neantul jpeg
Călătoria prin orașul-pădure
Paltoanele noastre cu siguranță erau: parcă ne camuflau, ne făceau să ne pitim în peisaj. Într-un fel, așa ne simțeam în siguranță.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Belgrad și fiorul balcanic
Și mie mi-a plăcut la Belgrad, am regăsit aici „fiorul balcanic” de care m-am îndrăgostit.
E cool să postești jpeg
Negustorii de timp
„Sistemul politic nu poate gestiona totul în același timp (...) și, în prezent, Europa este foarte ocupată.”
p 20 Leviatan jpg
Pe urmele lui Iov
În Biblie, însă, realul nu se reduce la o lume plană, somnolentă, cufundată în necazuri, în nevoi, în cotidian.
Theodor Pallady jpeg
Prietenii latini ai Bizanțului
Împărțirea tîrzie a Imperiului Roman între Orient și Occident n-a subminat unitatea Bisericii creștine, cel puțin pînă la Marea Schismă din 1054, agravată ulterior prin Cruciada a IV-a și eșecul sinoadelor unioniste de la Ferrara-Florența.
Vake Park, Tbilisi City, Georgia Country, autumn Season 05 jpg
Toamnă tristă
Printre blocurile din cartier, vîntul spulberă frunzele care, din cauza secetei, se amestecă rapid cu praful străzii și cu molozul rezultat în urma nenumăratelor și interminabilelor lucrări la infrastructură.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Școlile din Texas le oferă gratis părinților truse DNA pentru ca copiii acestora să poată fi mai ușor identificați în cazul în care vor fi împușcați sau desfigurați în vreun atentat la școală. Orice, numai să nu interzică armele.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce mai zice gura lumii?
Am dat acest șir nesfîrșit de exemple pentru că alte vieți nu cunosc, dar gura lumii e aceeași pentru toți, iar mie mi-a păsat de ea peste măsură.

Adevarul.ro

Vehicul militar cu drapelul ucrainean arborat într un oraș rusesc. Foto: Twitter
Locuitorii unui oraș rus s-au trezit cu tancuri cu steag ucrainean pe străzi. Ce se întâmpla, de fapt VIDEO
Când locuitorii din Tver, un oraș situat la 160 de kilometri nord de Moscova, s-au trezit în această dimineață au văzut coloane de vehicule militare cu steagul ucrainean arborat care traversau orașul, relatează The Telegraph.
Aeroportul din Herson FOTO Profimedia
Puterea noii artilerii ucrainene, evidențiată de măcelul de pe aeroportul din Herson
Puterea noii artilerii cu rază lungă de acțiune a Ucrainei este pusă în evidență de măcelul de pe aeroportul din Herson — unde invadatorii ruși au construit un sediu important.
Delta Dunării FOTO ARBDD jpg
Misterioasa Insulă Peuce a Deltei Dunării. Aici s-a născut regele care a asediat Roma și a dus la căderea Imperiului Roman de Apus
Istoricii spun că Insula Peuce nu a fost doar o legendă, ci a existat în realitate. Ea era un ostrov cu suprafaţa de aproximativ 150 kilometri pătrați, înconjurat de braţul Sfântu Gheorghe la nord şi de actualul canal Dunavăţ pe la sud.

HIstoria.ro

image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ
image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.