Întunecatele filme bune

Publicat în Dilema Veche nr. 508 din 7-13 noiembrie 2013
La drum – propriul road movie jpeg

De vreo trei ani încoace, cred că cele mai interesante şi mai nonconformiste filme pe care le văd în Bucureşti (la Cluj e TIFF-ul...) sînt cele din cadrul „Les Films des Cannes à Bucarest“. În 2010, filmul My Joy (Schastye Moe), regizat de Sergei Loznitsa, mi-a schimbat percepţia despre cît de captivant şi profund poate fi un film a cărui poveste e îngrozitoare şi lipsită de speranţă.

Anul acesta am văzut două filme (filmul lui Loznitsa rămîne cel mai interesant) într-o oarecare măsură din aceeaşi categorie: Heli (Mexic, 2013), în regia lui Amat Escalante, care, de altfel, a cîştigat şi premiul pentru regie la Cannes; şi A Touch of Sin (China, 2013), în regia lui Jia Zhangke, cîştigător al Premiului pentru scenariu. Altfel, evident diferite, cele două filme au în comun lumile înfiorătoare, subumane şi extrem de violente în care se petrec poveştile lor şi în care se străduiesc să vieţuiască eroii şi eroinele lor.

Filmul lui Loznitsa, de acum trei ani, avea drept temă centrală relaţia individului cu autoritatea, într-un mediu rural înapoiat şi sărac. Relaţia cu autoritatea este una dintre temele principale şi în Heli şi în A Touch of Sin.

În My Joy, autoritatea era, pur şi simplu, criminală: cei care trebuiau să „aibă grijă“ de tine erau, de fapt, cei responsabili, de-a dreptul, de moartea ta. Moartea e o altă temă recurentă a celor trei filme.

Moartea devine o componentă a vieţii, mai palpabilă decît viaţa însăşi. Aşa cum în extraordinarul Living (Zhit, 2012, Vasili Sigarev), viii din cele trei poveşti împletite se intersectau cu morţii în viaţa de toate zilele, într-o comuniune îngrozitoare şi înălţătoare. Living nu face, însă, parte din „Les films de Cannes à Bucarest“ (a putut fi vizionat în secţiunea „This is the end“, de la TIFF 2013).

În Heli, cît şi în A Touch of Sin, morţii nu se mai întorc. Sînt numeroşi şi, din nefericire, rămîn la locurile lor. Filmele nu ne oferă soluţii mitologice, ci crud-concrete.

Cruzimea lor nu e, însă, ca cea total lipsită de logică din unele filme, chiar hollywoodiene, în care violenţa excesivă devine doar un mijloc de expresie. Chiar şi atît de discutatelor şi disputatelor scene de tortură din Heli (Heli şi Alberto sînt torturaţi de membrii unui cartel local de droguri) li se poate găsi un sens – e drept că durează prea mult şi sînt insuportabil de amănunţite.

Dar scopul lor e, probabil, tocmai expunerea dezumanizării ostentative, indecente, a lumii în care trăieşte Heli. O lume în care autoritatea şi criminalitatea se contopesc şi se confundă, altfel decît în My Joy. Acolo erau văzute ca un sistem totalitar absurd, corupt şi ucigaş, din care nu se putea scăpa. Heli, însă, găseşte soluţia de scăpare (la cîtă scăpare poţi avea acces cînd trăieşti în... infern): morala.

Heli (Armando Espitia) se păstrează integru în succesiunea monstruoasă a întîmplărilor care îl lovesc deodată, ca într-o tragedie greacă. Autoritatea, în cazul lui, nu e una totalitară, ci doar coruptă. Corupţiei îi poţi rezista prin neacceptarea ei cu orice preţ.

În A Touch of Sin, eroii şi eroina sînt criminali. Omoară, cu toţii, din diverse motive, într-un soi de gradaţie descendentă: Zhao San (Wang Baoqiang) omoară ca să tîlhărească; Dahai (Jiang Wu) – ca să facă dreptate; Xiao Yu (Zhao Tao) ucide în legitimă apărare; Xiao Hui (Luo Lanshan) se sinucide din dezamăgire. Lumea în care trăiesc e altfel dezumanizată: mecanicistă, standardizată şi, în acelaşi timp, coruptă. Criteriile oamenilor care trăiesc în ea sînt greşite sau inexistente, din perspectivă morală. Nu există solidaritate reală între locuitorii ei.

Singura soluţie posibilă, de supravieţuire, pare să fie violenţa – distrugerea sau autodistrugerea. Doar eroina, Xiao Yu, parcă mai are o oarecare şansă de reabilitare. Filmul mi s-a părut mai convingător decît Heli.

Nici unul din filmele de mai sus nu e uşor de... dus, din punct de vedere emoţional. În comparaţie cu acestea, multe dintre filmele româneşti, pe care le consideram apăsătoare, sînt chiar ghiduşe: ele mai curînd cultivă derizoriul, băşcălia, ironia, şi nu violenţa şi întunecimile... directe.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

disparuta olt foto ipj olt png
Dispariția tinerei din Olt, telenovelă. Alina a ajuns în Anglia și nu se mai întoarce acasă
Tânăra de 26 ani, din Văleni, Olt, a cărei dispariție a fost anunțată marți, 4 octombrie 2022, a fost găsită. Alina a vorbit cu polițiștii și le-a spus că este bine, dar că nu se întoarce acasă.
cap putin jpeg
Putin, discurs halucinant: Rusia are „un mare respect” pentru poporul ucrainean
Președintele rus Vladimir Putin a declarat, miercuri, că Rusia are „un mare respect” pentru poporul ucrainean, în pofida a ceea ce el a numit „situația actuală”, relatează Reuters.
Tanczos Barna FOTO Inquam Photos/Cosmin Enache
Ministerul Mediului vrea concursuri pentru ocuparea funcțiilor vacante, deși angajările la stat sunt înghețate
Ministerul Mediului solicită, printr-un memorandum aflat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern, aprobarea să poată organiza concursuri pentru funcțiile vacante, deși angajările la stat sunt înghețate.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.