Se dărîmă încă un monument istoric
Am primit, pe 28 noiembrie, un mesaj din partea Asociaţiei "Salvaţi Bucureştiul", care-mi semnalează demolarea unui monument istoric în str. Banului nr. 2. Cu permisiunea Asociaţiei, voi reproduce informaţiile chiar în forma în care mi-au fost transmise, după care voi adăuga un comentariu. "Imobilul a fost construit la sfîrşitul secolului XIX ca anexă la Palatul Ştirbei din Calea Victoriei nr. 107. El se găseşte la poziţia 356 în lista monumentelor istorice din Bucureşti (pe site-ul Ministerului Culturii). Autorizaţia de demolare are nr. 90/04/V/2891/08 şi a fost emisă de Primăria Sectorului 1 la 3 aprilie 2008, conform site-ului Primăriei de sector. Avizul de declasare fusese cerut de mai multe ori de către beneficiar Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi a fost refuzat de fiecare dată. Ministerul a fost cel care a declasat monumentul, avînd dreptul de a o face contrar opiniei exprimate de Comisie, care nu are decît un caracter consultativ (aberaţie juridică). La fel s-a întîmplat în urmă cu două luni, cînd Direcţia Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Bucureşti a dat avizul de desfiinţare pentru imobilul din str. Batiştei nr. 26, fără să consulte Comisia Zonală. Beneficiarul demolării din str. Banului, dl Popescu Ovidiu, a cerut deja Comisiei Tehnice de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului (CTUAT) de la Primăria Municipiului avizul pentru construirea unui turn în curtea din spatele Palatului Ştirbei, pe locul monumentului istoric demolat. Acest aviz n-a fost încă acordat." Intenţia de a declasa chiar Palatul s-a manifestat din anul 2007, după care domnul Popescu şi arhitectul său, domnul Arsene, s-au hotărît să se mulţumească doar cu marele teren din spate de pe care vor înlătura construcţiile existente. Aceea despre care e vorba acum a fost probabil clădită în 1882 de arhitectul Hartmann, împreună cu alte modificări ale ansamblului pe care i le ceruse beizadea Alexandru Ştirbei (1837-1895), de mai multe ori ministru în guvernele conservatoare de la sfîrşitul secolului. N-are rost să ne întrebăm dacă merita sau nu să fie înregistrată ca monument istoric. Ce e sigur este că ea figura pe listă (vezi şi Monitorul Oficial din 16 iunie 2004, I, p. 470): prin urmare, avem de-a face cu un abuz. Am atras atenţia asupra pericolului încă din aprilie-mai în două articole din Dilema veche şi la o masă rotundă organizată de Fundaţia Ileana, intervenţiile fiind atunci publicate în Observator cultural (5-11 iunie 2008). Mi se pare curios că aprobarea de care aveau nevoie demolatorii le-a venit din partea Primăriei sectorului 1, tocmai de acolo unde domnul A. Chiliman şi-a făcut o specialitate din lupta contra "rechinilor imobiliari". Cît despre Comisia Tehnică de la Primăria Municipiului, am auzit că nu îi mai are printre membrii săi pe cîţiva arhitecţi care se împotriveau celor mai ambiţioase proiecte. Dacă avizul CTUAT va fi acordat, atunci va apărea o pereche pentru Cathedral Plaza şi toată strada General Budişteanu, aşa de plăcută cu fizionomia ei de modă veche (mă gîndesc mai ales la casele Cantacuzino), va fi definitiv compromisă. Aş fi crezut că criza economică de care sîntem ameninţaţi ar putea avea măcar acest efect bun, că întreprinzătorii din construcţii îşi vor economisi banii.
