Istoria în slujba vinului

Publicat în Dilema Veche nr. 430 din 10-16 mai 2012
Odă dulceţurilor  jpeg

Cînd ai puţine (sau aproape deloc) „ştiinţe“ despre vinuri, dar e musai să pui, la o întîlnire importantă, un vin bun pe masă, alegerea se dovedeşte greu de făcut. Cum, în ultima vreme, buticurile specializate în comercializarea vinurilor nu prea mi-au sărit în ochi (cel puţin cu mine nu s-a întîmplat, dar recunosc că mă agăţ de gînduri imaginare pentru a nu fi nevoită să privesc în jur), am ales un supermarket. Poate nu e cea mai potrivită alegere, dar gîndeşti că un buget rezonabil îţi dă voie să alegi vinul rezonabil. Şi uite aşa am petrecut eu de 1 Mai toată după-amiaza printre sticle, încercînd să aflu ce e bun şi ce e istorie. „Somelierul“ marketului se pricepea foarte bine la etichete şi aranjat sticlele pe culori, forme, dopuri, preţuri etc., dar la vinuri... Am dedus asta din ofertă: mi-a pus în braţe o sticlă pîntecoasă de vreo doi litri de vin roşu cu îndemnul: „E bun, doamnă, şi ajunge la toată lumea…“ Şi, înainte de a-i urma sfatul, am decis să mă ajut singură citind cu atenţie etichetele. Or, aici... totul devine istorie. Nu ştiu dacă ar trebui folosită istoria pentru a promova o marcă sau alta, ce ştiu este că mi-ar plăcea să aud lucruri frumoase şi inteligente. Ceea ce am citit m-a amuzat şi mai apoi m-a întristat foarte mult. De pildă, cînd te adresezi unei populaţii majoritar vorbitoare de limba română, faci tot posibilul ca şi reclama să fie în limba română. Habar nu am de ce ne este atît de ruşine de limba noastră. În definitiv, pentru cei care o cunosc, este mijlocul cel mai la îndemînă de a transmite un mesaj.

Vinul de pe Valea Prahovei, care o fi bun, nu zic nu, se bea în varianta „englezită“: Prahova Valley adus din cramele Hallewood şi îmbuteliat, totuşi la Ploieşti, pe strada Găgeni. Apoi mă perturbă, pe mine necunoscătorul, această „inexactitate geografică“, Prahova Valley de pe Colinele Dobrogei? N-ar fi fost mai bine să se scrie mare acolo pe etichetă Colinele Dobrogei? Mă întreb. Atît! Cînd vine vorba de istorie, Burebista, Kronos, Bachus, Dyonisos, Ştefan cel Mare, Constantin Brîncoveanu şi „alte personalităţi ale istoriei noastre“ sînt puse la treabă. „Beciul Domnesc“ este învechit, nici mai mult, nici mai puţin decît în beciul lui Ştefan cel Mare din... Focşani, pe strada Avîntului. Cred că în Focşani, pe strada Avîntului, a rămas doar avîntul, că beciul... Şi Grasa de Cotnari se revendică de la Ştefan cel Mare şi, uneori, de la Alexandru cel Bun. Ştiu doar că experienţele mele cu Grasa de Cotnari, luată de pe „pieţele largi“, au fost mai degrabă dezamăgitoare. Dar cînd am gustat o Grasă de Cotnari din pivniţele, din adevăratele pivniţe ale mănăstirii Putna, puterea vinului fu cu totul alta, iar savoarea, savoarea chiar mă ducea cu gîndurile la acele vremuri. De Busuioaca de Bohotin, alt vin de pe la Ştefan cel Mare, nici nu vreau să mă mai apropii de cînd, în urma unei reclame agresive, m-am lăsat ispitită şi am „investit“. Efectul fu... trist. Oi fi avut şansa de a mă număra printre cumpărătorii de falsuri, atraşi doar de culoarea etichetei. Cine mai ştie pe o piaţă atît de nesigură. Cam în aceeaşi capcană am picat şi cu Frîncuşa de Cotnari, cînd, pe terasa unui bun restaurant moldav, am gustat „ceva“ ce n-ar fi putut fi numit în veci vin. Şi asta la îndemnurile „disperate“ ale unei reclame radio care promova calităţile „nebănuite“... De la Dealul Mare – Urlaţi îmi sare în ochi reclama pentru vinul roşu sec, bun doar pentru că acolo, la Urlaţi, ar fi avut pivniţele Constantin vodă Brîncoveanu, dar... „şi alte personalităţi ale istoriei noastre“. Care „personalităţi“? Atît de ştiute, că nu pot fi numite. De la Tohani ai de ales între „Licoarea lui Bachus“, „Sînge de Taur“, „Tohani pur sînge“ şi multe altele. Văzui că şi Dyonisos îşi îmbutelie vinul la Mereni, găsii şi un „Vin al Cavalerului“, un alt vin al „Cocoşului“ de la Recaş. Şi... pentru că publicul cere, se confecţionă rapid un vin „Te iubesc mult“, în care eu sigur n-aş vrea să investesc, doar plecînd de la etichetă... În rest, multe, multe vinuri, pentru noi cei mulţi... ieftine, pline de sulfiţi, cu etichete cît mai lucioase şi mai anoste, cu reclame scrise neatent şi fără tragere de inimă. Pînă la urmă, plecai cu un Bordeaux, care se dovedi a fi bun, iar preţul... fu pe măsură. Alegerea ţinu doar de experienţa gustului. Mi-ar fi plăcut însă să investesc într-un vin românesc, vin care să mă ajute ori de cîte ori întîlniri importante şi mai puţin importante îi reclamă prezenţa. E adevărat că am nimerit unde nu trebuie, într-un supermarket, dar pînă la urmă norodul n-ar merita mai multă atenţie din partea acestor producători, dat fiind că el este marele consumator?!

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti. În 2012 i-a apărut la Humanitas cartea În şalvari şi cu işlic. Biserică, sexualitate şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Prietenia între femei – un mit?
Marile bucurii și marile tristeți le cam ducem de unii singuri.
Zizi și neantul jpeg
Zăpadă și săpuneală
Săpuneala era, negreșit, un mini-ritual pre-sexual.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Diete și cîteva gînduri despre nutriție
● Orice dietă implică renunțarea la alcool. Eu nu beau decît vin, dar e bună și o bere. Pînă aici! Nu vreau să fiu un om slab, sănătos, dar trist.
E cool să postești jpeg
Cînd aduci munca acasă
Există, bineînțeles, avantaje clare ale muncii de acasă. Și pentru angajați, și pentru angajatori.
p 20 Kierkegaar WC jpg
Maestrul Kierkegaard
Într-o anumită împrejurare, Wittgenstein a observat: „Un gînditor religios onest este ca un funambul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Ineditele lui Eliade
E un eveniment care, sper, i-ar fi plăcut lui Eliade, pentru că e o confirmare a importanței arhivei pe care o evoca recurent, aproape obsesiv, în jurnalele sale, știind ce a lăsat în ea.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Dialog între un tată și un fiu (la vîrsta inocenței), în autobuz. Tatăl: „Merg să-i iau lu’ mami ceva.“ Fiul: „Ce?“ Tatăl: „Niște cizme.“ Fiul: „De ce?“ Tatăl: „Nu, că nu găsesc.“ Memorabil. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.

Adevarul.ro

image
Ninsorile cuprind aproape toată România: masa de aer polar vine cu temperaturi de coșmar. Unde viscolește puternic
Ninsorile cuprind majoritatea zonelor, sâmbătă, iar în vest şi în sud se vor semnala ploi și lapoviţă. Pe crestele Carpaţilor este în continuare viscol, dar vântul se intensifică şi în jumătatea vestică a ţării.
image
Culmea absurdului. Șofer amendat pentru că a respectat legea. Poliția, învinsă cu propriile imagini
Un șofer din Timiș, amendat pentru că nu a respectat semnificaţia indicatorului ,,Oprire” la trecerea de nivel cu calea ferată, a obținut anularea sancțiunii în instanță demonstrând că a respectat legea „la virgulă”.
image
Medic ATI, despre „tradiția” șpăgilor din spitale: „O preocupare otrăvită, o idolatrie de Ev Mediu”
Cazul medicului oncolog din Suceava, care a fost prins în flagrant când lua mită de la pacienții bolnavi de cancer, este criticat de un medic. Doctorița Ecaterina Petrescu Botoncea este de părere că această practică ar trebui interzisă.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.