Chiar nu vă pasă defel?

Publicat în Dilema Veche nr. 256 din 12 Ian 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cît de asemănător va fi anul care începe celui din care am ieşit se va vedea, dar bine ar fi să fie altfel, în privinţa păstrării a ce a mai rămas din zestrea de clădiri vechi şi frumoase cu care se putea lăuda Capitala noastră. Dintre cele 2627 monumente istorice din Bucureşti, casele din epoca interbelică sînt 950 la număr, formînd aşadar grupul cel mai important. La clasarea lor s-a procedat totuşi cu moderaţie, fiindcă cele care ar fi meritat, în realitate, să fie reţinute sînt mult mai multe. Nici măcar înscrierea în inventarul publicat în Monitorul Oficial din 2004 nu le apără adeseori de plănuita demolare, a cărei intenţie o ghicim cînd le vedem lăsate să se ruineze "de la sine". Lenta lor degradare este ajutată de accidente (peste 500 de incendii în ultimii zece ani, ceea ce, măcar în jumătate din cazuri, înseamnă pregătirea unei justificări pentru declasare şi dărîmare). Această experienţă ne stîrneşte neliniştea: semnalul de alarmă trebuie tras înainte de a fi prea tîrziu. De curînd, un telefon de la nişte vecini îngrijoraţi mi-a atras atenţia asupra unei case unde au fost văzuţi mişunînd homleşii, fie că ei au fost puşi să distrugă, cum s-a mai întîmplat, fie că prezenţa lor nocturnă ar fi de ajuns ca să putrezească mărul. Casa este părăsită de vreo cinci ani. Pentru dărăpănarea ei s-ar cuveni să răspundă proprietarul, aşa cum codul penal prevede pedeapsa pentru "neasistarea unei persoane aflate în primejdie". Adresa este Bulevardul Aviatorilor, nr. 8, fostă Şoseaua Jianu 10 sau, mai demult, 14, şi figurează pe lista monumentelor istorice. Face parte din parcelarea Dorobanţi, protejată prin lege. Se găseşte la mai puţin de 100 m (cît are raza de protecţie) faţă de clădirea Guvernului, muzeele "Antipa" şi Geologic, precum şi Institutul de Istorie "N. Iorga", toate monumentele istorice din jurul Pieţei Victoriei şi din străzi apropiate, ca Paris sau Duiliu Zamfirescu. Planul casei poartă semnătura lui Petre Antonescu. Atunci, în 1927, arhitectul imita încă stilul dinainte de război, dar, un deceniu mai tîrziu, va construi chiar peste drum, ca în Italia mussoliniană, Institutul de Istorie Universală "pentru domnul profesor Iorga", căruia îi va oferi, de altfel, exact acelaşi proiect pentru Institutul Român de Arheologie de la Saranda, în Albania. Tot lui Petre Antonescu i se datorează conacul vîlcean de la Păuşeşti-Măglaşi, moşie care a avut acelaşi proprietar ca şi casa din Bucureşti. Acesta a fost Mihail Oromolu (1875-1945), jurist şi figură marcantă în lumea finanţelor. După studii de drept la Paris, apoi de litere şi filozofie la München, a fost magistrat, a făcut politică pe rînd cu conservatorii şi cu conservatorii-democraţi, intrînd şi în efemerul guvern Take Ionescu, la sfîrşitul anului 1921 (la Industrie şi Comerţ). Mai tîrziu, s-a alăturat liberalilor. Descendent al unei familii de boiernaşi înrudiţi cu clanul bancar Carada-Burileanu, el însuşi fiind văr prin alianţă cu Titulescu, M. Oromolu a fost guvernator al Băncii Naţionale în 1922-1926, cenzor la Creditul Industrial etc. Era în această funcţie cînd a cumpărat, de la Olga şi Constantin Pastia, terenul pe care s-a construit casa. Autorizaţia este acordată la 29 aprilie 1926 şi în iulie următor casa era gata: subsol, parter şi etaj, cu un garaj în curte. Înăuntru, un hol central octogonal se deschide spre celelalte încăperi şi scara către etaj. Marmura şi fierul forjat compun un decor somptuos. Intrarea, dinspre Piaţa Victoriei, are deasupra o marchiză şi, mai sus, balconul, străjuit de amoraşi de ghips. Casa a fost naţionalizată în 1950. Iedera care o îmbrăţişează a crescut şi, în paragina de acum, sporeşte aspectul pitoresc al acestui mic palat.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Iubirea e testul pentru curaj
Cîteodată, îți dorești atît de mult unele lucruri încît, atunci cînd apar în viața ta, te temi că le-ai inventat chiar tu – credibil, pînă la ultimul detaliu.
Zizi și neantul jpeg
Stradale
Uneori, mai ales cînd e frumos afară, strada e pur și simplu bucurie. Te plimbi și te bucuri, fără să ai vreun motiv anume. Sau avîndu-le, de fapt, pe toate.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce șanse are copilul ăsta?
Probabil că vecina mea deduce doar că ne certăm și e îngrijorată din cauza asta.
E cool să postești jpeg
Simțire fără rațiune
„Azi, rețelele de socializare au impus emoția, în detrimentul rațiunii”
p 20 Minastirea Sfintul Mihail, Kiev WC jpg
Diferite diversităţi religioase
Întîlnirea religiilor cere, chiar mai intens decît politicul, cunoaşterea interlocutorului: cel din faţa ta şi Cel de deasupra tuturor.
Theodor Pallady jpeg
Religia în școală, o veche poveste
După mine, neîncrederea în autorități (partide politice, instituții publice, lideri) s-a transferat și în tabăra seculariștilor anticlericali.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
L-am rugat pe Siri (aplicația cu funcție de „asistent personal”) să-mi spună istoria controversatei aplicații TikTok.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.
Theodor Pallady jpeg
Paradisul învățaților din actuala patrie a deconstrucției
Războiul cultural declanșat în marja postmodernității a exacerbat contrastul ideologic dintre Epoca Luminilor, moștenitoare a Renașterii umaniste, și Evul Mediu obligatoriu „întunecat”.
p 24 I  Morosan jpg
Cu ochii-n 3,14
Fără cîini cu capul scos pe geamurile mașinilor din Florida – asta vrea să obțină o propunere de lege.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Dispariții
Mai toate cărțile de self-help sugerează să te porți cu oamenii ca și cînd i-ai vedea pentru ultima dată.
Zizi și neantul jpeg
Mărțișoare
Originale și înduioșătoare în hidoșenia lor. Ba, de destule ori, chiar în frumusețea lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Fricile mici, „fricuțele”, cum le-ar numi casiera de la supermarket
Am mai spus-o, mă consider un om fricos și îi admir pe cei care în diferite situații, de război, de epidemie de ciumă, de revoltă populară, de activism, dau dovadă de curaj.
E cool să postești jpeg
Micii răsfățați, marii neadaptați?
Copilul nu s-a lăsat înduplecat, continuîndu‑și injuriile și micile violențe, cu o atitudine de zbir, impunîndu-și, în cele din urmă, autoritatea și ronțăind ciocolata.

Adevarul.ro

image
Vietnamezii din Timișoara, filmați când prind popândăi pentru a-i mânca. Animalele sunt protejate de lege VIDEO FOTO
Mai mulți cetățeni vietnamezi, care locuiesc în căminul fabricii Smithfield de pe strada Polonă din Timișoara, au fost filmați în timp ce săpau pe un câmp și prindeau popândăi.
image
Revelațiile unor unguri în România. „Până la urmă, m-am înșelat în privința Transilvaniei și a lor”
Zsolt și Daniel sunt doi tineri din Ungaria care au vizitat pe rând România și au vorbit despre surprizele pe care le-au avut în momentul în care au ajuns să cunoască români și chiar să-și facă prieteni.
image
Care sunt cele 3 zodii care mint fără nicio remuşcare
Din punct de vedere al horoscopului există zodii care sunt mai mult sau mai puţin predispuse a se regăsi pe lista mincinoşilor.

HIstoria.ro

image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.
image
Basarabia în anul 1917. Atunci când Unirea nu se întrevedea
Colapsul economic cauzat de starea de război, criza alimentară care a debutat în toamna anului 1916 și tensiunea politică crescândă au creat o situație explozivă în Imperiul Rus, care a culminat cu răsturnarea autocrației țariste, în urma Revoluției ruse din februarie 1917.
image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.