Hărţuirea prin comunicare

Publicat în Dilema Veche nr. 717 din 16-22 noiembrie 2017
Hărţuirea prin comunicare jpeg

Pînă acum cîteva luni am avut un telefon „cu butoane“, un Nokia antic, indestructibil. Îmi tot ziceam: cînd nu va mai merge, îmi voi lua un smart. Pe undeva îmi convenea, mă ținea bateria fix o săptămînă și, în plus, nu mă simțeam obligată să răspund la mail-uri și mesaje decît atunci cînd eram acasă, în fața computerului. Așadar, a nu fi conectat în permanență la Internet poate să devină și un avantaj sau scuza perfectă pentru a nu fi găsit. „Ți am scris acum o oră pe Mess! N ai văzut?“, eram întrebată adesea. „Nu, pentru că n am smart!“, răspundeam și ridicam din umeri. Totuși, mi-am dat seama cu timpul că unii oameni, mai ales cei pentru care viața înseamnă o conectare perpetuă, mă priveau ca pe o ciudățenie. Iar cînd mi se mai întîmpla să mă rătăcesc prin oraș, să nu găsesc o adresă, mai ales atunci cînd eram în mare întîrziere, sunam pe cîte cineva: „Am o rugăminte: intră și tu pe net și zi-mi unde e exact restaurantul X!“ sau „Cum pot să ajung mai repede pe strada Y?“ etc. Așadar, dragul meu Nokia nu sucombase încă de tot cînd l-am aruncat într-un sertar și mi-am luat un iPhone. Înainte aveam o ușoară temere că nu mă voi descurca cu el, cu degetele mele boante, prea puțin obișnuite cu un touchscreen. Aiurea! Mi am dat seama că parcă m-am născut cu telefonul ăsta în mînă și m-am întrebat la modul cel mai sincer cum de-am putut să mă descurc pînă acum fără el. Am început să merg cu GPS și pînă la pîine, să comand taxiuri de oriunde, să verific numele vreunui scriitor pe net atunci cînd nu mi-l aduceam aminte sau orice altceva (de cînd cu smart-ul, pentru mine lapsusul nu mai există!), să-mi număr pașii (și să-mi propun să fac 10.000 pe zi), să fac poze la te miri ce, dar mai ales să răspund prompt și conștiincios la toate mesajele. Pînă cînd am ajuns repede la o saturație, căci cu cît răspunzi mai repede la mesaje, cu atît primești mai multe. De fiecare dată cînd telefonul meu scoate cîte un clinchet, tresar nervos – iar mă caută cineva, iar vrea cineva ceva de la mine! Există și o formă de masochism aici, fiindcă aș putea să-mi închid notificările, însă dacă nu le „aud“ poate pierd ceva esențial, care nu suportă amînare, nu-i așa? Am ajuns în situația pe care o uram cel mai mult înainte, să stau la o terasă, la o bere, cu un prieten real, care să-mi vorbească face to face, să-mi povestească ceva despre viața lui, iar eu să-l aud doar cu o ureche, preocupată să răspund la ultimul mesaj de pe telefon, în timp ce-i zic prietenului meu: „Scuză mă numai un minut… ăăă, ce spuneai?“ Treptat, iPhone-ul a început să mă enerveze, uneori îmi vine să-l arunc de pereți, deși bietul telefon n-are nici o vină, aș putea la o adică să-l transform într-un telefon normal, de genul celui „cu butoane“, la care doar să răspund, dar atunci, de ce am mai dat 2000 de lei pe el? De vină este modul nefericit în care îmi gestionez timpul și comunicarea cu ceilalți oameni. Pentru că „ceilalți oameni“, de cînd au și ei smart-urile lor, simt nevoia să comunice non-stop. Oricînd, orice și de multe ori doar ca să se afle în treabă. Nu știu ce se întîmplă, însă de cînd cu noile tehnologii, comunicarea a suferit niște mutații de-a dreptul monstruoase. Mă întreb dacă chiar se mai numește comunicare sau e altceva, un „defect“ social, o boală care pînă acum cîțiva ani exista doar într-o stare latentă. E adevărat că, și atunci cînd nu aveam decît un amărît de telefon fix, erau cîte unii care te țineau cu orele la telefon, ca să-ți spună numai nimicuri și să se audă vorbind. Doar că atunci erai mai greu de găsit, iar astfel de lucruri se puteau controla. Azi nu mai poți controla pe nimeni, dacă cineva vrea să ți spună ceva, o va face, va intra în bula ta de intimitate oricum, cu sau fără voia ta (este suficient doar să fii conectat la Internet), căci modul în care se comunică acum este mult mai intruziv decît înainte. Încep să cred că noile tehnologii le pică, de fapt, ca o mănușă tuturor nevorbiților. Tuturor celor care înainte încercau să dea de tine prin metode „tradiționale“, nu reușeau și renunțau. Tuturor extrovertiților care nu au ce face cu timpul lor și nu se simt bine dacă nu deschid gura. Sînt cîte unii care nu mai pot trăi în afara Messenger-ului (și habar n-am cum or fi supraviețuit în absența lui). Nu poți să-i ignori, că se și supără iremediabil pe tine, așa că te gîndești să nu i jignești, mai ales dacă legăturile voastre sînt nu doar de prietenie, ci și profesionale. „Ți-am trimis mesaj… nu l-ai văzut? De ce nu-mi răspunzi?“ sau „Îmi apare că ești online!“ (Cu alte cuvinte: „Aha, nu te mai ascunde, nu mai sta ca mortu-n în păpușoi sau… de fapt, ai ceva cu mine?“)

Îmi pierd uneori și două ore pe zi răspunzînd la e-mail-uri și la mesaje de toate felurile (cele mai multe, e adevărat, sînt legate de munca mea). Însă pentru un om care lucrează zilnic cu textul și la un moment dat i se face lehamite de scris, a mai scrie și mesaje de cele mai multe ori inutile reprezintă un soi de overdose. Ajungi să-i urăști pe oamenii cărora le scrii, deși, în fond, ei n au nici o vină. La un moment dat, am cunoscut o tipă cu care m-am înțeles foarte bine, am băut noi ceva împreună și am vorbit vreo două ore, ca fetele, ne-am despărțit și am stabilit să ne mai vedem. A început să-mi scrie mesaje chiar de pe drumul spre casă, pentru a prelungi într-un fel întîlnirea noastră. I-am răspuns politicos din pat, voiam să mă culc. La un moment dat, chiar mi se pare că i-am zis „Noapte bună!“, a mai scris ceva și mesajele s-au oprit. În zilele următoare, a continuat să-mi scrie din tramvai, din parc, de la supermarket. Mă simțeam cumva obligată să i răspund, „ca să nu se supere“. Pînă cînd mi am dat seama că mesajele alea mă sufocau, deși veneau din partea unei persoane drăguțe, iar conținutul lor era simpatic și prietenos. Însă simțeam pe undeva că acea comunicare în exces ducea spre o prietenie „în exces“, căreia nu-i puteam face față. Într-o vreme, mă căuta un domn mai în vîrstă care mă citea în Dilema veche. Mai întîi la telefon, apoi pe e-mail și pe Messenger. Aveau un soi de club de intelectuali într-un orășel de provincie, se întîlneau periodic, dezbăteau probleme culturale. Frumoasă inițiativă – mi-am zis, la început. Domnul încerca să mă invite la o întîlnire a clubului respectiv, am promis că voi merge, dar curînd a început să-mi povestească despre ce fac nevastă-sa, copiii din străinătate, fratele lui, care e și el scriitor, care e starea urbei etc. În principiu, nu erau lucruri neinteresante, însă mă ținea la telefon cîte o oră sau îmi scria cearșafuri pe care nu le citeam ni-ciodată pînă la capăt. Mi-am dat seama că domnul acela mă plictisea cumplit, așa că am decis să nu mai merg la nici o întîlnire, însă el continua să mă caute. La un moment dat, mi-a mărturisit vesel, ciripind la telefon, în mijlocul unei lungi conversații (sau, mai degrabă, un monolog): „Știți, toată lumea îmi zice că vorbesc cam mult… sper să nu vă deranjeze!“. N a așteptat nici un răspuns și a continuat să vorbească, în timp ce mie deja începuse să-mi pulseze capul. Mi s-a întîmplat și cu diferiți oameni pe care i-am ascultat în mai multe rînduri cîte o oră, la telefon, nu aveam încotro. Un prieten mai vechi m-a redescoperit pe Facebook și m-a abordat cu „o propunere legată de un proiect“ (cunosc deja formula asta, cînd o aud mă apucă amocul, pentru că în general nu știu să refuz, tot din politețe, și știu și ce urmează – să prestez ceva pe gratis). Ca să nu mai lungim vorba, mai ales că nu era ceva prea complicat, am acceptat din prima. Însă am primit în continuare mesaje legate de alte „proiecte“ sau pur și simplu un „Pot să te sun? Vreau să vorbim ceva!“. Toate mesajele sînt prietenoase, entuziaste, decente, nu pot să nu le răspund. Totuși, am senzația de hărțuire, băiatul ăsta nu știe cînd să se oprească și ignoră și toate semnalele pe care i le trimit discret. Se tot discută mai nou despre hărțuirea sexuală, că te poate afecta psihic și că lasă sechele, însă oare hărțuirea „prin comunicare“ nu este tot o formă de încălcare a intimității? Ca o consecință, nu te poate trans-forma dintr-un om volubil și so-ciabil într-un sociopat? Mă gîn-desc că poate e ceva în neregulă cu mine, că nu știu să stabilesc niște limite. Poate așa este croită lumea în care trăim astăzi și sînt o inadaptată. Poate așa e firesc – să răspundem vioi la zece mesaje în același timp, să tresăltăm de bucurie cînd ne bipăie telefonul – „Ce mulți prieteni am! Ce persoană importantă și căutată sînt!“ – să scriem e-mail-uri pline de emoție, să ne arătăm iubirea de semeni, comunicînd în permanență cu ei. Poate că așa a evoluat prietenia. Dacă așa stau lucrurile, înseamnă că eu fac parte din altă lume, o lume în care tăcerea poate fi tot un semn de prietenie și de respect față de alții. Sau, pur și simplu, sînt eu un om prea politicos. Dar încerc să mă tratez.

featured image (4) jpg
Cine a fost Loki în mitologia nordică?
Loki este unul dintre cei mai cunoscuți zei din mitologia nordică. Este considerat un zeu al focului și al magiei și poate lua diverse forme, atât umane cât și animale.
Halate si prosoape de baie jpg
Cadouri pentru evenimente: prosoape de baie și seturi de halate matrimoniale
Odată cu creșterea temperaturilor, tot mai multe evenimente sunt organizate de către persoanele apropiate.
Cum ne pregătim pentru Paște jpg
Cum ne pregătim pentru Paște
Masa de Paște este un moment special în care familia și prietenii se adună pentru a sărbători și a petrece timp împreună.
credite jpg
Ce putem face atunci când avem nevoie de un credit rapid?
Dacă te confrunți cu diferite situații financiare urgente, care nu pot fi amânate, trebuie să știi că sunt mai multe modalități prin care poți lua credite rapide.
Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).

Adevarul.ro

image
Femeia moartă în accidentul de tir de la Galați era mama multiplei campioane olimpice Gina Gogean. Sora sportivei este în stare gravă
Mama campioanei Gina Gogean a murit, iar sora este în stare gravă, în urma unui accident de circulație.
image
Cum au schimbat normele la locul de muncă tinerii din Generația Z. Mesajele primite de la angajați de proprietara unei firme
Patroana a împărtășit trei texte pe care le-a primit de la angajatul ei din generația Z, iar concluziile ei sunt de luat în seamă.
image
Alimentul care îți schimbă fizionomia: de ce apar erupții cutanate, roșeață și umflături
Aspectul general al pielii poate fi îmbunătățit dacă reducem consumul unui aliment, spun nutriționiștii.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.