Grupuri și vîrste

Publicat în Dilema Veche nr. 396 din 15-21 septembrie 2011
Mai mult decît servicii jpeg

A existat o lungă perioadă din viaţa mea în care mi-am dorit, asiduu, să fac parte dintr-un grup. Să trăiesc în colectivitate. Să fiu doar o umilă părticică dintr-un întreg, la prima vedere alcătuit din mai mulţi, dar, de fapt, o singură... entitate. Toţi pentru unul, unul pentru toţi, uniţi în simţire... 

În facultate, exact cînd făceam demersurile necesare să intru în ceea ce mie mi se părea cel mai cool grup al momentului, m-am îndrăgostit şi nu mi-am mai petrecut nici o zi din viaţă cu respectivii oameni. Tot în studenţie, de cîte ori ieşeam la bere, socializam cît socializam şi, deodată, nu ştiu cum se făcea, dar deveneam mai curînd spectator al oamenilor de la masa la care stăteam. Aş spune că mă ridicam cumva... desupra – dacă nu ar suna fals superior sau paranormal: în sensul că, după un timp, nu mai participam de-a dreptul la discuţii, doar observam... 

Să fi fost inadaptabilă? Autistă? Cert e că, după ani, constat că mi se întîmplă aproximativ acelaşi lucru. De cîte ori mă aflu în mijlocul unor comunităţi extinse, pe care, de altfel, mi le doresc, nu prea ştiu să mă port: mă simt stînjenită. Nu ştiu dacă să fiu eu fata cea bună care să intre în vorbă cu toată lumea, să se ducă de la unul la altul şi să se prezinte, politicos şi aparent casual, cu niscaiva vorbe de duh... Am practicat „sportul ăsta“ în adolescenţă: şi am constatat că, de cele mai multe ori, reciproca nu e valabilă. Ceilalţi nu-ţi întorc, de fiecare dată, politeţurile, atitudinea voit optimistă şi comunitaristă... Se ştie, iarăşi, că lucrurile nu trebuie făcute pentru recompense sau reciprocitate (ori alte plicticoase cuvinte începînd cu „re“), ci în sine. Dar cine poate avea tăria să acţioneze astfel, de fiecare dată...? Anul acesta, prin diversele peregrinări, am încercat să fac acelaşi lucru cu un grup care mi s-a părut... posibil. M-am aşezat la masa lor practic autoinvitîndu-mă şi am încercat să particip la discuţie (care discuţie, ce-i drept, avea obişnuita tentă de bîrfă pe teme de sex şi relaţii, aşa cum şade bine în vacanţă...). După 20 de minute am plecat, nemaireuşind să mimez o atitudine complezentă... 

Într-o altă călătorie, a trebuit să-mi petrec cîteva ore bune, de fapt aproape o întreagă zi, cu un grup numeros, de cca 30 de oameni, din care cunoşteam maximum patru. Nu voiam nici să am eu iniţiativa, ca să nu pară că sînt prea dornică de socializare, nici să nu fac nimic, rămînînd, astfel, complet izolată. Aşa că am făcut cum era mai rău, în opinia mea: am combinat fără entuziasm cele două metode. M-am ales, astfel, cu multe momente moarte, de observaţie prelungită asupra unor persoane pe care nu ţineam neapărat să le observ; şi cu cîteva cunoştinţe noi care, în mod esenţial, nu mă interesează... 

Desigur că exagerez, lăsîndu-mă pradă mizantropiei care pîndeşte de undeva, din umbră: printre cunoştinţele nefericite, s-au numărat, de fiecare dată, şi unele interesante sau încîntătoare... Ideea, însă, a unei astfel de socializări este să-i stăpîneşti tehnica şi să nu o iei foarte în serios, să o faci detaşat, profesionist, fără să cauţi în ea adevăruri absolute sau problematizînd obsesiv... 

Oricum, există diverse metode de a supravieţui în mulţimi nedorite, dintre care: să-ţi iei mereu o carte cu tine şi să te plimbi cu ea aproape de „inima“ mulţimii, dar totuşi suficient de departe încît să nu fii obligat să iei parte la conversaţii dacă nu vrei; să evoci interesul profesional, dacă vrei să vorbeşti mai mult şi mai îndeaproape cu cineva nou şi interesant; să faci pe prostul şi să ceri informaţii care, în mod esenţial, nu te interesează, numai ca să vezi care-i atmosfera şi cum „se prezintă“ unii şi alţii; să comentezi eventual negativ, dar cu inflexiuni pozitive, ce ţi se oferă de către organizatori, ca să ai un pretext de pseudosolidarizare... 

Soluţii ar mai fi... De fapt, toate cele de mai sus sînt valabile, în general, doar la începutul contactului cu o nouă minimulţime. După un timp, te adaptezi, într-o oarecare măsură, oricît ai fi de ciufut... Iar un grup devenit, din nou şi oarecum ostil, vechi şi întrucîtva familiar e mai uşor de gestionat.

Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.

Adevarul.ro

image
Concedieri masive la una dintre cele mai mari bănci din Europa: 30.000 de posturi vor fi eliminate
Una dintre cele mai mari bănci din Europa a decis să demareze concedieri în cinci etape, sperând că astfel va reduce costurile cu 10 miliarde de dolari, potrivit unor surse citate de Reuters.
image
Semnal de alarmă: A crescut brusc numărul tinerilor cu cancer
Numărul cazurilor de cancer în rândul tinerilor a crescut brusc, manifestând tendinţe îngrijorătoare la nivel mondial. Specialişti în domeniul medical spun că există măsuri de prevenţie care pot fi luate pentru a diminua riscurile de cancer.
image
Cursă de mașini încheiată tragic. O fetiță de opt ani și alți șase oameni au murit după ce un autoturism a intrat în plin în ei VIDEO
O maşină de curse a intrat într-o mulţime de spectatori şi de oficiali ai cursei, cauzând moartea a şapte persoane şi rănirea altor 20.

HIstoria.ro

image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.
image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.