1001 de nopți…

Publicat în Dilema Veche nr. 824 din 5–11 decembrie 2019
Theodor Pallady jpeg

Le-am cumpărat recent, în noua traducere franceză, din arabă, după ediția de la Calcutta, apărută sub haina a trei somptuoase volume din Biblioteca Pléiade a editurii Gallimard. Mi-am dat seama că, din cauza unor traduceri românești parțiale, cenzurate și făcute cel mai probabil prin intermediul altor limbi, nu citisem niciodată cum trebuie această capodoperă anonimă, care a influențat toată literatura occidentală modernă (de la Goethe pînă la Borges), pentru a nu mai aminti ecranizările făcute de Disney, difuzate global. Nu știu dacă voi avea timpul & răbdarea de a parcurge chiar toate Nopțile (vorbim de trei mii de pagini) de vreme ce sînt, cred, un cititor hîrșit, care se plictisește după ce (și dacă) descoperă structura de rezistență a oricărui text, fie el ficțional sau de alt soi. Cînd stabilesc recurențele și constantele stilistice, mă descurajez. Mi-aș dori totuși să o fac, pentru că lectura tihnită a unei asemenea opere e psihologic sinonimă cu răgazul acela fertil, fără capăt, spre care tindem zadarnic, toată viața. Textul, dacă tot vorbim despre structură, e un exemplu clasic al povestirii cu cadru. Alcătuirea lui e telescopică, precum cea a păpușilor rusești. O narațiune o încapsulează pe alta și toate înfloresc din convenția originară a Șeherezadei, maestra victorioasă a finalului mereu amînat. Sîntem în fața primului exemplu de literatură a suspansului, bazată pe supralicitarea continuă a episoadelor succesive: „Dacă povestea pe care am istorisit-o e minunată, cu cît mai mirabilă va fi, Preaînălțate, cea care urmează…“

Uimirea – echivalentul blînd al mai furtunosului catharsis – se potențează grație unui crescendo abil controlat, într-un univers feeric, punctat cu acte de magie (albă sau neagră), cu duhuri benevolente ori malefice, pentru a etala sub ochii cititorului desenul unui magnific covor narativ persan. Căci persan e nucleul celor 1001 de nopți, chiar dacă el s-a transmis în limba sacră a Coranului și a sintetizat inflexiuni indiene, vechi egiptene, ebraice, elenistice sau, cine știe, chiar chineze. O asemenea permeabilitate atestă unitatea spirituală a Orientului, coerența multimilenară a unui imaginar colectiv poliglot, policrom și totuși convergent. Tipic orientală, bunăoară, e omniprezența citatelor poetice. Fiecare personaj-narator își întrerupe relatarea recitînd versuri mai mult sau mai puțin simbolice ori sapiențiale. Tot orientală se vădește insistența cu care viața umană e tălmăcită într-o cheie senzual-senzorială. Pretutindeni ni se solicită, fantezist, simțul vizual, olfactiv, gustativ sau tactil. Străbatem mări și deșerturi (convoaiele de cămile sînt și ele flote comerciale care traversează oceane de nisip), vizităm castele și fortărețe, deschidem chepenguri misterioase, care ne permit accesul descendent spre chtoniene decoruri mirifice, ne confruntăm cu metamorfoze spectaculoase (din regnul animal sau vegetal), ne lăsăm intimidați de viclenia demonilor și de atoputernicia tranșantă a lui Dumnezeu, asistăm la scene erotice pasionale, survolăm geografia păcatului și a crimei, poposim în bazaruri pline cu mirodenii, fructe răcoritoare și stofe luxuriante, ne odihnim lîngă havuzuri, sub portice de seraiuri umbroase, descifrăm inscripții oculte și ne desfătăm cu vinuri rafinate sau asistăm, înfricoșați, la glorioase dueluri și perfide asasinate: ce lipsește din această dramatic ritualizată frescă a ființării, cu toate ispitele, pedepsele, blestemele și binecuvîntările sale? Ne defilează sub priviri regi, prinți, sultani și viziri, mari demnitari și comercianți opulenți, curtezane, flautiști, marinari și prostituate, saltimbanci, ambasadori, hamali, poeți de curte și povestitori itineranți, cerșetori și vrăjitori, generali și eunuci, văduve și părinți îndoliați, cărăuși, tîlhari, erudiți și magicieni, călugări, derviși, beizadele puturoase și săraci plini de istețime – un întreg carusel tipologic, în care, mai presus de trivia, se străvede umanitatea dintotdeauna. Sper să ne bucurăm cîndva de o traducere românească integrală, cu aparat critic și studiu introductiv, care să redea detaliat istoria acestui corpus fără seamăn.

Teodor Baconschi este diplomat și doctor în antropologie religioasă.

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

Adevarul.ro

image
Vacanţe de coşmar pentru zeci de mii de turişti blocaţi într-o staţiune. O familie susţine că trebuie să dea 26.000 de dolari pentru o săptămână de cazare
Vacanţele în oraşul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China au devenit un coşmar în acest weekend pentru zeci de mii de turişti care au rămas blocaţi acolo brusc, după ce autorităţile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV Bărbatul cu probleme psihice care şi-a măcelărit familia, în Argeş, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei şi avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de către o comisie de specialitate de acum 18 ani, legislaţia fiind una extrem de permisivă.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Argeş suferă de schizofrenie. Psihiatrul său: „Avea relaţii strict cu familia“
Viorel L., bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care şi-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie şi urma un tratament medical. Bărbatul nu avea un loc de muncă şi stătea în majoritatea timpului în curtea casei, fiind o persoană izolată.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.