De ce ne place shaorma cu de toate?

Publicat în Dilema Veche nr. 729 din 8-14 februarie 2018
De ce ne place shaorma cu de toate? jpeg

Am ajuns întîmplător într-un mall și mi-am zis că, dacă tot sînt acolo, ce-ar fi să-mi iau un junk food la pachet, că tot nu mai mîncasem așa ceva de prin 2017? Ce să fie? Multiple variante mi-au trecut prin minte – de la banala pizza sau aripioarele crocante tăvălite prin sosuri pline de E-uri, pînă la clasicul hamburger cu cartofi prăjiți. Am decis să mă inspir la fața locului și am urcat cu scara rulantă în „zona dă food“, oare așa se numește? Aici, alegerea a fost ușoară, pentru că aproape toate restaurantele, cu tot cu ofertele lor de meniuri, erau în așteptare de mușterii, în schimb oamenii, cîți or fi fost ei prin mall, se înghesuiau la shaorma, de parcă s-ar fi dat pe gratis. Bine, un anumit tip de shaorma, aparținînd unui lanț cunoscut de shaormerii, ințial „de cartier“, dar care a avut un succes atît de mare încît a pătruns și în lumea „comercială“. Alături mai era o shaormerie, mai de fițe, unde nu era nici o coadă, dar probabil că acolo unde se strînge multă lume se mănîncă mai bine.

Așadar, la coadă erau vreo 30 de oameni salivînd, în așteptare, însă totul a mers surprinzător de repede – comandai la casă, te așezai în fața tejghelei cu bonul în mînă și erai preluat rapid de către un shaormar. Vreo zece băieți foarte tineri, îmbrăcați în alb, făceau față cererii cu brio, n-am văzut nicăieri în România o făbricuță de shaorma atît de bine pusă la punct. În plus, erau zîmbitori și destul de motivați – la un moment dat, am asistat și la un soi de hei-rup colectiv, un strigăt de luptă ca acela al tribului de vikingi care pleacă pe mare, în cucerire. M-a impresionat. În mai puțin de cinci minute, mi-am preluat pachețelul și mi s-a urat „Poftă bună!“. La plecare, am trecut pe lîngă cei care se delectau cu shaorma pe la mese – am văzut tipsii uriașe, cele mai mari, cu cărnuri, mormane de cartofi prăjiți (și unele mititele de salată), sosuri roșii și albe care se scurgeau pe bărbii, adolescenți gălăgioși, cupluri tinere, ușor supraponderale, adică în curs de îngrășare, îndesîndu-și lipiile umplute în gură și privindu-se în ochi (după „tradiționalul“ film de la Multiplex), familii cu copii în care tatăl, cu porția cea mai mare, dădea startul la haleală. Totuși, uitîndu-mă mai bine, am observat că există o tipologie a consumatorului de shaorma – dintre toți cei de pe la mese, îți atrăgeau atenția grupurile mici de bărbați, doi-trei, 30-40 de ani, în principiu destul de slabi, dar cu burtă (știți forma aceea de pară pe care o ia la un moment dat un trup de bărbat – relativ subțire în partea de sus, însă cu un guguloi în față care nu reușește să sfideze gravitația și îi trage un pic în jos, așa că au un mers greoi, de urs, iar în guguloi sînt înfipte picioarele, ca scobitorile), care mîncau de parcă se băteau turcii la gura lor sau ca și cum ar fi tras o zi întreagă pe șantierele patriei.

Această imagine mi-a amintit de o altă poveste cu un grup de colegi, nu de birou, ci de cărat mobilă prin București, oameni tineri care mergeau cu o dubiță dintr-o parte în alta și ridicau sute de kilograme pe zi. Pentru a face față la așa ceva, aveau nevoie de mîncare consistentă (și ieftină) și care să se ingurgiteze rapid, între două livrări, așa că ajunseseră să cunoască pe de rost cele mai bune shaormerii din București. La unele erau abonați permanent, locuri obscure de prin Pantelimon, dar și din Băneasa, ajunseseră să facă ședințe cu șeful lor – tot un consumator de shaorma de primă mînă – între două îmbucături, la cele două-trei mese unite din shaormerie. Era rentabil, că plătea șeful. M am nimerit odată cu ei și așa am aflat și eu secretele shaormei perfecte „cu de toate“ – în primul rînd, să fie mare, cam cît un capăt de burlan, cu chestii îndesate în el, apoi carnea, în diferite combinații – cea pour les connaisseurs e vită cu oaie – și, nu în ultimul rînd, sosurile care fac diferența – de evitat shaorma cu ketchup și maioneză din comerț, sosurile trebuie făcute în casă, cu tot soiul de mirodenii pentru ca gustul să fie desăvîrșit. Mă uitam cum mîncau oamenii ăia ca niște zmei și la un moment dat mi s-a făcut silă de shaorma. Își luau cîte două, ca să se asigure, una era pentru drum și tot bordul dubiței lor era mînjit cu resturi de lipie și sos. Băieții se încadrau perfect în tipologia descrisă mai sus, însă ei într adevăr munceau mult, muncă fizică și pe bani puțini, și mi s-a părut destul de trist ca singura lor bucurie de fiecare zi să fie o shaorma cu de toate.

Nu sîntem o țară care să aibă o cultură a fast-food-ului. În anii comunismului, mîncarea stradală și fast-food-ul erau complet inexistente, fiecare gătea la el acasă din ce avea, la serviciu se mînca din pachet sau la cantina întreprinderii. Erau considerate evenimente ieșirile la restaurant, mai ales în vacanță, de pildă pe litoral, unde aproape toată lumea comanda „clasica“ ceafă cu cartofi prăjiți și salată de varză. Tot la mare, chioșcurile cu clătite sau vata de zahăr, înghețata la cornet, chiar și merele glazurate pe băț reprezentau un soi de avangardă a „fast-food“-ului românesc.

Primul hot-dog l-am mîncat la Budapesta, în 1990 – mi s-a părut cu totul special. Prin liceu, strîngeam bani cu două luni înainte ca să-mi duc prietenele la Mc sau la Pizza Hut, de ziua mea. Țin minte că odată am plecat la mare aproape fără bani, am suferit acolo de foame, dar de rezerva pentru ziua mea tot nu m-am atins. Un timp, fast-food-ul a însemnat un reper major al „civilizației“ occidentale care ajunsese, în sfîrșit, și în țara noastră. Însă shaorma cu de toate care, culmea, e venită din Orient (via Occident) a surclasat orice burger. Nu găsesc decît două explicații simple: conține exact acel „esențial“ după care un popor fără vreo cultură gastronomică rafinată a tînjit ani de-a rîndul (carne, cartofi prăjiți, pîine și salată… de varză) și, mai ales, satură pe deplin.

În timp ce românii se înfundă în continuare cu shaorma la fiecare colț de stradă, în țările de prin Vest, periferiile marilor orașe sînt împînzite cu localuri de familie unde fast-food-ul începe să se rafineze și să semene cu o mîncare comestibilă și sănătoasă. La Berlin, de pildă, am preferat să mănînc cu 4-5 euro de la -turci și arabi, în loc să aleg meniul standard cu specific nemțesc, de 10 euro – adică cîrnați, cartofi și varză. Kebabul lor are o vagă legătură cu al nostru – în primul rînd, cartofii prăjiți se vînd separat, la cerere, așadar predomină carnea și salata, variată și în cantități mari. Așadar, libanezului care are pe Calea Moșilor un chioșc cu o decentă mîncare tradițională nu i s-a părut deloc ciudat cînd i-am spus că nu vreau cartofi. De altfel, la meniu, el oferă și orez libanez ca alternativă, însă românii nu se înghesuie. E un loc care îmi place, patronul gătește alături de angajați, știe să prepare cel mai bun humus din zonă și, cînd ia o pauză, mănînca cu poftă din mîncarea făcută de el, ceea ce e un semn că gustul e autentic. I am povestit că în Occident nu e la modă shaorma cu de toate, ca la noi. „Știu, dar ce să fac…?“, a spus el cu tristețe. „În România, e altfel… omul dacă dă un ban vrea să primească mîncare multă, și de aceea nu concepe fără cartofi!“ Mă întreb dacă, după atîția ani de comunism, am rămas într-adevăr o nație de nesătui și oare cînd „puțin și bun“ va conta mai mult decît „mult și prost“. Pînă atunci, shaorma cu de toate rămîne emblematică, iar bărbatul de vîrstă medie în formă de pară are după ce să rîgîie satisfăcut.

Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.

Adevarul.ro

image
Sentință exemplară în cazul unui șofer care a dat intenționat cu mașina de lux peste mai mulți polițiști
Doi polițiști din Argeș au fost loviţi, cu intenție, de un șofer care s-a urcat la volan deși avea permisul de conducere suspendat. Bărbatul a pus în pericol viața agenților și a celor trei copii minori ai săi, aflați în mașină în momentul producerii incidentului.
image
image
A murit procurorul român cu cea mai mare vechime în magistratură. Încă era în activitate
Pavel Palcu, procurorul arădean cu cea mai mare vechime în magistratură din România a murit, astăzi, 15 aprilie, într-un centru de recuperare medicală din Bucureşti.

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.