August, concedii şi agresivitate

Publicat în Dilema Veche nr. 652 din 18-24 august 2016
Boli și viruși jpeg

Luna august se tot spune că este „a concediilor“, așa cum decembrie era numită, pe vremuri, „a cadourilor“. E un soi de obligație să fii plecat din oraș cînd e august – ai, n-ai treabă, ai, n-ai unde, ai, n-ai bani. Destinațiile se tot diversifică și mai toți și le etalează pe Facebook. Macedonia, Muntenegru, Corfu, Toscana, Marbella, Tenerife, Dubai, Corbu, Breaza, Săliștea Sibiului… Plaja de posibile locuri, toate „paradiziace“, e infinită și infinit diversă. Oamenii prezenți în oricare dintre locurile de acolo pun poze elocvente: unii, pur și simplu, pozează case, străzi, „colțuri de natură“ într-un mod simplu și convențional; alții se fotografiază pe ei înșiși în ipostaze, în general, debordînd de fericire: cu cîte o pălărie de pai pe cap, în costum de baie ieșind din spuma mării, cu ochelari de soare prin vreun oraș exotic ori temerar, eventual cu un băț în mînă și un rucsac în spate pe cărări de munte; în sfîrșit, mai există o categorie care surprind localnici, în diverse ipostaze, ceea ce nu-i neinteresant; și alții, care conceptualizează totul, fac poze abstracte și artistice, cu vreun petic de cer, un pom profilîndu-se pe el și niscaiva umbre blurate. Toate, indiferent de abordarea lor, vor să spună, în principiu, cam același lucru: sînt în vacanță, într-un loc cum n-ați mai văzut, și mi-e mai bine decît vă puteți voi imagina (și, eventual, decît v-a fost vouă vreodată).

Se conturează de aici (și nu numai) un soi de obligativitate a vacanței, derivată din fun morality-ul lui Bau­d­rillard și din Paradise News a lui David Lodge. Dacă e vară, și mai ales august, să fie vacanță, după toate regulile jocului. Să plec din orașul natal, să stau la hotel, eventual all-inclusive, să mă ghiftuiesc și să mă fac mangă în timp ce mă bălăcesc în piscină. Sau să vizitez un loc exotic, poate pe o cămilă sau, într-o croazieră, să văd peisaje mirobolante și bazaruri îmbelșugate, unde te poți tocmi în voie și veni acasă cu un geamantan în plus. Ori să fac o vacanță dedicată sporturilor extreme, de la scufundări la parapantă, cu adrenalina la maximum, în care nici un minut să nu fie obișnuit. Ori să văd vreun oraș occidental, unde să urmez vechea schemă arhicunoscută: vizitez fostul/actualul palat regal, catedrala centrală locală, zona pitorească și boemă, străzile comerciale și cele cîteva muzee de artă, clasică, modernă și contemporană, și eventual de istorie. Ori să mă ambalez într-o călătorie gastronomică, în care să degust, de pildă, vinurile Toscanei; sau într-una spirituală în Nepal ori India.

Lista ar putea, desigur, tot continua. Pentru cei care se trezesc rămași în București, în august, perspectiva e diferită. Într-o mare de trotuare încinse, populația rămasă în creuzetul natal parcă fierbe și ea pe dinăuntru. Cei rămași mustesc de conflicte înăbușite, augmentate de soarele infernal, ca-n Străinul lui Camus. De pildă, într-un Carrefour mai mic, iau de pe raft o cutie de bomboane și un vin rozé, să le fac cadou într-o vizită. Mă așez cu ele la coadă la casierie, aș zice reglementar, în spatele unui tînăr musculos, cu un rucsac zdravăn. Adăstăm noi ce adăstăm la coada potrivită, pînă cînd, la un moment dat, tînărul din față se întoarce brusc. Rucsacul lui uriaș catapultează vinul meu rozé drept pe podeaua Carrefour-ului. Evident, acolo sticla se face țîndări. Nimeni nu e rănit, nimic grav pînă aici. Gravă și mai ales absurdă devine situația cînd tînărul din față se întoarce la mine și-mi zice, serios și agresiv: „Tu ești de vină, stăteai prea aproape e mine, în spațiul meu personal!“

Furia mi-a întrecut uimirea de moment la auzul acestor vorbe. Orice om cu oarecare fărîmă de minte și respect față de ceilalți s-ar fi întors și ar fi zis: „Vă rog să mă scuzați, nu a fost cu intenție“. Se pare, însă, că replicile de felul ăsta sînt dintr-un film mai desuet. Acum se pune direct problema vinei și a responsabilității. Și ideea e că, în general, cam orice s-ar întîmpla, să nu fie vina ta. Vorbele lui m-au înfuriat atît de tare încît am început să bîigui, răstit, tot soiul de elucubrații despre bărbați, demnitate și asumarea responsabilității, amestecînd teorii feministe de duzină și frustrări din viața privată cu un caz tipic de mitocănie. Pînă la urmă, cred că am mers pînă acolo încît chiar să-i sugerez că ne-am fi putut bate dacă eu nu aș fi fost femeie etc. Cert e că, la auzul reacției lui, se trezise și în mine o bruscă vînă violentă, care mă transforma dintr-o cetățeancă ce se credea civilizată într-o mahalagioaică. Conflictul a fost aplanat, cu oarecare succes, de bodyguard-ul de la Carrefour, care a zis că nimeni nu trebuie să plătească vinul și mi-a dus o altă sticlă de la raft.

Cînd am ieșit, se făcuse noapte și soarele nu mai dogorea cu atîta intensitate asupra orașului. Oamenii rămași în el, nereglementar, în august, se pregăteau pentru alte întîmplătări agitate. Despre acestea, în numărul viitor.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Biroul meu de astăzi e același
Mă întreb tot mai des dacă, în loc să devină o gazdă pentru o viață mai bună, lumea nu s-a transformat cumva într-un birou universal în care ești mereu de găsit.
Zizi și neantul jpeg
Diverse, stradale…
Omniprezenți, pe vremea de atunci, în orele de lucru, erau cerșetorii și cei care sufereau de boli psihice.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce trăiesc nemții cîte o sută de ani, sănătoși și întregi la cap?
Pentru mine, Berlinul este orașul cel mai bine organizat, ca infrastructură și ca tot, dar în care te simți cel mai liber.
E cool să postești jpeg
Unde-i tocmeală mai e păsuire?
„Pot rezista la orice, mai puțin tentației”.
p 20 WC jpg
Cafea sau vin?
La fel ca vinul, cafeaua are, în legendele ei de origine, o întrebuinţare spirituală.
Theodor Pallady jpeg
Energii divine necreate...
Teologia creștină s-a cristalizat în numeroase orizonturi lingvistice, dar ortodoxia a rămas în mare măsură tributară geniului grecesc.
640px Bucharest, Drumul Taberei (16307818580) jpg
Drumul Taberei 2030
Fidel Castro a fost plimbat pe bulevardul Drumul Taberei
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe o dubă destinată livrării unor produse, o adaptare a limbajului telefoanelor „fierbinți“ din anii 2000: „Livrez orice! Ia-mă! Sînt electrică!“
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîi pe culoarul tău
Mi-a luat o jumătate de viață să înțeleg că oamenii nu pot fi înlocuiți și că creativitatea noastră este cea care ne legitimează unicitatea.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și dispariții
Țin minte că pe ultimele le-am văzut cam atunci cînd s-a născut copilul meu. Atunci au fost, la propriu, obiecte de trusou.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
În goana vieții
„Nu juca acel joc la care te obligă un semafor care decide pentru tine cînd e timpul să mergi, cînd să te oprești. Stai puțin nemișcat și gîndește-te.”
p 20 Walter Benjamin  WC jpg
Geografii spirituale (II): orașul
Walter Benjamin nu vorbește, desigur, despre o transcendență personală, nici măcar despre una în sens tradițional.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Hypatia. Adevăr și legend
Uciderea Hypatiei de către un grup de fanatici care-și spuneau creștini e un fapt istoric incontestabil.
p 24 E  Farkas jpg
Cu ochii-n 3,14
Altfel spus: e sexul normal „mai puțin” decît devierile anal-orale sau este perversiunea supremă?
Cea mai bună parte din noi jpeg
Povestea merge mai departe
Unul dintre motivele pentru care am dorit să mă mut în București au fost concertele.
Zizi și neantul jpeg
Călătoria prin orașul-pădure
Paltoanele noastre cu siguranță erau: parcă ne camuflau, ne făceau să ne pitim în peisaj. Într-un fel, așa ne simțeam în siguranță.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Belgrad și fiorul balcanic
Și mie mi-a plăcut la Belgrad, am regăsit aici „fiorul balcanic” de care m-am îndrăgostit.
E cool să postești jpeg
Negustorii de timp
„Sistemul politic nu poate gestiona totul în același timp (...) și, în prezent, Europa este foarte ocupată.”
p 20 Leviatan jpg
Pe urmele lui Iov
În Biblie, însă, realul nu se reduce la o lume plană, somnolentă, cufundată în necazuri, în nevoi, în cotidian.
Theodor Pallady jpeg
Prietenii latini ai Bizanțului
Împărțirea tîrzie a Imperiului Roman între Orient și Occident n-a subminat unitatea Bisericii creștine, cel puțin pînă la Marea Schismă din 1054, agravată ulterior prin Cruciada a IV-a și eșecul sinoadelor unioniste de la Ferrara-Florența.
Vake Park, Tbilisi City, Georgia Country, autumn Season 05 jpg
Toamnă tristă
Printre blocurile din cartier, vîntul spulberă frunzele care, din cauza secetei, se amestecă rapid cu praful străzii și cu molozul rezultat în urma nenumăratelor și interminabilelor lucrări la infrastructură.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Școlile din Texas le oferă gratis părinților truse DNA pentru ca copiii acestora să poată fi mai ușor identificați în cazul în care vor fi împușcați sau desfigurați în vreun atentat la școală. Orice, numai să nu interzică armele.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce mai zice gura lumii?
Am dat acest șir nesfîrșit de exemple pentru că alte vieți nu cunosc, dar gura lumii e aceeași pentru toți, iar mie mi-a păsat de ea peste măsură.

Adevarul.ro

Volodimir Zelensky FOTO Profimedia
The Economist: Încercările armatei ucrainiene de a ocupa Crimeea ar putea duce la disensiuni serioase între Zelensky și liderii occidentali
Revista britanică a relatat că Occidentul se teme de o escaladare a conflictului în cazul unei ofensive a Forțelor Armate ale Ucrainei în Crimeea și de posibila utilizare a armelor nucleare de către Federația Rusă, ca răspuns.
vaccin covid foto Pixabay
COVID-19. Unde putem face vaccinul bivalent în România
La finalul săptămânii trecute a sosit în România vaccinul anti-COVID bivalent, care în statele din Vest se administrează încă din septembrie.
Zimbru Romsilva jpg
Un zimbru impunător, filmat la masă într-o pădure din Parcul Natural Vânători Neamț VIDEO
Cel mai mare mamifer terestru din Europa, zimbrul, are în Parcul Natural Vânători Neamț toate condițiile de hrană și adăpost. Este „la el acasă”, după ce specia a fost reintrodusă în urmă cu câteva decenii.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.