„Am povestit cu riscul ca oamenii să creadă că e o naraţiune“ - interviu cu jurnalistul Cătălin TOLONTAN

Publicat în Dilema Veche nr. 617 din 10-16 decembrie 2015
Filaje, hărţuieli, presiuni jpeg

Zilele trecute aţi declarat că aţi fost subiectul unui filaj. Nu este pentru prima dată cînd vi se întîmplă acest lucru. Care sînt contextele celor două evenimente?

În noaptea de 24 spre 25 noiembrie, Gazeta tipărea ediţia specială care dezvăluia că pompierii au ştiut de clubul Colectiv. În acea noapte, locuinţa mea a fost filată de un bărbat şi o femeie la ora două noaptea. Nu i-am văzut eu, că eram la redacţie. Un vecin insomniac ieşise în faţă, i-a surprins dînd tîrcoale, omul avea experienţă din alţi ani, a luat telefonul din casă ca să-i fotografieze, dar s-au urcat în maşină şi au plecat în trombă.

Cînd aţi anchetat Gala Bute aţi declarat că filajul a fost organizat de o structură a statului român. Aţi aflat mai multe între timp?

Da, e adevărat, şi mie, şi Mirelei Neag ne-au făcut un dosar, căutînd firme, vulnerabilităţi, afaceri necurate. Povestea a început încă din 2009, de pe timpul cazului Iacob-Ridzi. Atunci, în 2009, Elena Udrea a făcut imprudenţa să mă ameninţe în public, pe holurile Parlamentului, şi gestul a ajuns în raportul Departamentului de Stat al SUA. Au lucrat în culise, dar n-au găsit nimic şi au renunţat. Știm despre ce structură e vorba, dar nu facem nici un comentariu suplimentar acum. Apoi, în vara şi toamna lui 2014, cînd dosarul Gala Bute intrase pe final şi cînd le-a devenit clar că nu mai e de glumă, a fost episodul cu preşedintele Traian Băsescu ameninţîndu-mă la televizor, întîi fără să mă numească, apoi spunînd în clar că a trimis documente despre mine la Parchet. Atunci a reacţionat şi CSM, remarcînd că, prin declaraţiile sale, preşedintele a influenţat independenţa justiţiei. Cu adevărat îngrijorător a fost momentul – tot din toamna lui 2014 – cînd colega mea Mirela Neag a fost „atenţionată“ de o maşină, care a ţîşnit în faţa locuinţei ei, pe o alee îngustă, ea sărind într-o parte, în ultimul moment.

Cum aţi reacţionat atunci, cum intenţio­naţi să reacţionaţi acum?

Am povestit, altceva nu putem face. Am povestit cu riscul ca oamenii să creadă că e o naraţiune contaminată de teoria conspiraţiei. Adevărul e că nu ne victimizăm. Dimpotrivă, filajele şi încercările de timorare le considerăm desigur anormale, dar parte a lucrurilor cărora un jurnalist le face faţă în cariera sa. Există un tipar cînd ajunge la cîte un caz greu. Indiferent de culoarea politică, autorităţile se comportă după ciclul negare-manipulare-intimidare.

Care structură a statului ar trebui să reacționeze la aceste atenționări?

Nu ştim, chiar nu ştim.

Sînt lucruri greu de demonstrat. Atenţionările pe care le-aţi făcut în presă au avut vreun ecou?

Sigur că sînt greu de demonstrat, de aceea nici nu am făcut din ele cazuri în sine, nu le-am investigat, nu am propus o retorică inflamată. În general, sîntem de părere să oamenii sînt interesaţi de faptele scoase la iveală de jurnalişti, nu de păţaniile noastre.

Este intimidarea miza acestor filaje? Reușesc să intimideze sau inflamează?

Probabil că nici una, nici alta. Primul impuls, scurt, e cel de enervare. Apoi apare o determinare crescută. E o poveste veche de sute de ani. Niciodată autorităţile n-au făcut decît să confirme temerile publicului atunci cînd au atacat presa.

a consemnat Stela GIURGEANU

Acest text a fost realizat într-un program de parteneriat cu Osservatorio Balcani e Caucaso pentru Centrul European de Presă şi Libertatea Presei (ECPMF), cu sprijinul Comisiei Europene. Responsabilitatea pentru conţinutul acestui text aparţine exclusiv revistei Dilema veche şi nu se poate în nici un fel considera că el ar reflecta punctul de vedere al Uniunii Europene.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png

Adevarul.ro

image
Criticile unui american îndrăgostit de România. „Acele creaturi cretacice cred că mai trăim sub Ceaușescu“ VIDEO
Un american a povestit pe YouTube lucrurile care le detestă la țara sa adoptivă, România. Totuși, el susține că se simte bine aici și că este îndrăgostit de România, dar nu poate închide ochii la unele probleme.
image
Dr.Vlad Ciurea, despre un obicei banal care poate ucide: „Este adevărat, mai ales dacă persoana este și hipertensivă”
Deși la prima vedere poate părea inofensivă, o ceartă între două persoane se poate încheia tragic. Emoțiile puternice și furia creează condițiile propice unei afecțiuni, care, în unele cazuri, poate fi fatală.
image
Motivele pentru care România are apartamente nelocuite. „Nu ține de vreo criză imobiliară“
Tot mai multe locuințe sunt nelocuite în marile orașe ale României, deși criza imobiliară despre care vorbesc mulți nu a sosit, cel puțin deocamdată. La mijloc ar fi vorba despre alte fenomene.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic