Cîmpul Stelei

Publicat în Dilema Veche nr. 763 din 4-10 octombrie 2018
Cîmpul Stelei jpeg

Cunosc trei persoane care au făcut de curînd pelerinajul la Compostela. O doamnă din Craiova care se ocupă de o mică afacere cu produse handmade. O franţuzoaică de şaizeci de ani, antropolog cu specializare în cultura niponă. O tînără care urmează să-şi înceapă studiile universitare. Nu s-au dus acolo purtate de o motivaţie religioasă tare, explicită, exclusivă. N-au străbătut, ca medievalii, lungile drumuri care, presărate cu locuri de cult, puneau asupra Europei o hartă a devoţiunii convergentă în nordul Spaniei, la „Cîmpul Stelei“, unde pelerinii veneau să se închine în celebrul sanctuar al Sfîntului Iacob. Cunoştinţele mele au parcurs pe jos doar partea cea mai dificilă şi mai spectaculoasă a călătoriei: traversarea Pirineilor, cu uriaşele lor spinări vîntoase oferite cerului, şi coborîrea din singurătate în mişuna oraşelor. Pe reţeaua de trasee spre Compostela, „reinventată“ la sfîrşitul secolului XX de instituţiile europene ca parte a identităţii continentului, călătorii pot avea motivaţii diferite: religioase desigur, dar şi culturale, chiar sportive. Însă toţi fac drumul ca pe o experienţă aparte, întrucîtva exotică, aspră, ceva care te rupe de cotidianul erodant. Un prilej de a-ţi pune la încercare puterile, de a te preda drumului şi pustietăţii, de a te confrunta cu tine însuţi. Şi, cine ştie, cu un Altul. O experienţă a singurătăţii orientate.

De altfel, sînt numeroşi astăzi cei care îşi organizează „episoade de singurătate“, fie ele itinerante ori stabile: peregrinări prin locuri nebătute sau cultural îndepărtate, „retrageri din lume“ în cabane izolate, în peisaje sălbatice, în mînăstiri. Asemenea „practici ale însingurării“, aflate în creştere, au depăşit, spun observatorii, separarea între sacru şi profan, între credincioşi şi non-credincioşi. 

Care e atracţia singurătăţii deliberate? Ce se aşteaptă de la ea? Întîi, desigur, ieşirea din regimul resimţit drept risipitor, alienant al existenţei curente. Obţinerea unui alt mod de respiraţie mentală: calm, ritmic, ordonator. Apoi căutarea – fie şi difuză – a unui centru interior, mai consistent, mai liber decît eul de suprafaţă condiţionat de solicitări şi funcţiuni convenţionale. O postură în care interesele imediate, cu bătaie scurtă, lasă loc atenţiei faţă de o logică mai largă a realului. În sfîrşit, pentru unii, disponibilitatea faţă de o Prezenţă care poate apărea în calmul interior.

Singurătatea nu are aşadar, pentru occidentalul de astăzi, doar paloare de azil, de marginalitate fără adăpost, de boală şi de abandon. Persistă şi cealaltă faţă a singurătăţii, fastă, necesară, activă, deliberată, foarte veche. Răgazul, eliberarea de griji conjuncturale, limpezirea lăuntrică continuă să fie dorite, continuă să facă parte dintre nevoile omului.

Îndurată cu inteligenţă ori practicată deliberat, însingurarea te ajută să-ţi afli singularitatea, chipul adînc irepetabil, unicitatea. „Am trăit întotdeauna izolat şi cu cît eram mai izolat, cu atît mă descopeream mai bine pe mine însumi“, spune Pessoa în Cartea neliniştirii. În fond, fără acest tip de singurătate, nu e posibilă o viaţă interioară, nu sînt posibile reflexivitatea concentrată, neliniştea fertilă, riscul creator. Cioran, un specialist al judecăţilor acide, admite totuşi că singurătatea „face din tine un Cristofor Columb care ar naviga spre continentul propriei inimi“. În această navigare laşi în urmă circumstanţialul, complezenţa faţă de propriul eu, multiplul. Te angajezi ca „subiect absolut“, spune Cioran. Există astfel şanse să-l presimţi pe celălalt Singur, să intri în ritmul singurătăţii lui. Nu te mai situezi în raport cu generalul, ci în raport cu absolutul, spune scriitoarea Jacqueline Kelen.

„Beneficiile spirituale“ ale singurătăţii nu s-au şters aşadar din conştiinţa omului de azi. În vechimea mai tuturor tradiţiilor, ele apăreau, poate, cu mai multă limpezime. Erau urmărite cu mai multă disciplină. Dar sensurile lor rămîn expresive, rămîn atrăgătoare.

Pentru filozofia veche, ca şi pentru practica creştină, examenul conştiinţei, condus în singurătate, nu era în primul rînd unul „cantitativ“ moral. Nu însemna să faci inventarul faptelor/înclinaţiilor bune şi rele pe care le-ai reperat în tine. Însemna în primul rînd a recupera o stare de luciditate: a intensifica atenţia riguroasă faţă de sine, conştiinţa de sine. Era mişcarea concentrării asupra unui sine dezlegat de manevrele ego-ului, „non-egoist“. Iar această mişcare, spune Pierre Hadot (Ce este filozofia antică?), apare strîns legată de „dilatarea“ sinelui, de plasarea lui în perspectiva întregului real, de atenţia faţă de destinul tuturor fiinţelor. Singurătatea, ca disciplină spirituală, constituia un efort de unificare a fiinţei şi totodată de „universalizare“ a ei.

Monakhos – termenul grec care, în mediul creştin, indică statura contemplativului – conţine o stratificare de sensuri afine, care merg de la „singur“, „însingurat“, „solitar“ la „celibatar“ şi „înfrînat“ pînă la „unic“ sau „unificat“, „strîns în sine şi în unitate“ (cf. H.-Ch. Puech). Monahul e – ca mod de existenţă – un „însingurat“. E – ca sexualitate – un „înfrînat“. Se străduieşte să fie, mental, neîmprăştiat (monotropos). Toate acestea pentru că urmăreşte să devină „strîns în sine şi în Unitate“. Aceleaşi sensuri le are, cf. A. Guillaumont, echivalentul siriac al termenului, ihidaya, provenind din ebraicul yahid: el indică un om care tinde să-şi facă inima „una“, neîmpărţită, simplă, de o strălucitoare şi omogenă „limpezime“, un om concentrat pe direcţia Unului.

Într-o remarcabilă concordanţă cu termenii monoteişti se află sanscritul kevala, în accepţiunea pe care o are pentru disciplinele contemplative hinduse. Potrivit lui Heinrich Zimmer, el exprimă calitatea de „specific, exclusiv, izolat, singur; pur, simplu, neamestecat, neasistat de nimic; gol“; şi totodată, „întreg, integral, absolut şi perfect“. Curăţat şi desprins de orice legături, spune H. Zimmer, „acest ins desăvîrşit se înalţă într-o completă izolare în vîrful universului. Dar, deşi izolat, el este atotpătrunzător şi înzestrat cu omniscienţă; căci din momentul în care esenţa sa a fost eliberată de caracteristicile individualităţii restrictive, ea devine absolut nelimitată“.

În chipul lui de vîrf, solitarul e „indiferent“ faţă de toate. „Indiferent“ în sensul că nu mai e supus nici unei condiţionări şi, totodată, că îndreaptă asupra fiinţelor o atenţie omogenă, o nelimitată bunăvoinţă. De la budismul zen la sufismul musulman, de la hassidismul ebraic la isihasmul creştin răsăritean, de la filozofia antică la mistica occidentală, peste tot se pot întîlni figuri de spirituali surîzători, de însinguraţi care se întorc asupra lumii cu „mîinile pline de binecuvîntări“.

Sînt culmi, poate figuri ideale. Dar şi la niveluri mai joase, lecţia lor rămîne expresivă. A învăţa să trăieşti cu tine însuţi, în singurătate, conduce la atenţia faţă de celălalt, la întîlnirea lui într-o comună adîncime. 

Anca Manolescu este cercetător în domeniul antropologiei religioase. Cea mai recentă carte publicată e Modelul Antim, modelul Păltiniş. Cercuri de studiu şi prietenie spirituală, Humanitas, 2015.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.