Ecranul intimităţii noastre
- argument -
În 2014, un american a petrecut în medie 444 de minute pe zi – aproape şapte ore şi jumătate – în faţa unui ecran (de telefon, tabletă, televizor sau calculator). Tot în 2014, mai mult de jumătate din totalul gospodăriilor (ce cuvînt anacronic în era digitală) din România aveau un calculator, iar consumul de Internet pe mobil l-a depăşit pentru prima dată pe cel pe calculator. Nu ştim exact cît timp stă în medie un român în faţa unui ecran, dar ştim că stă. Mail-uri, Facebook, Instagram, ştiri, muzică, filme, poze, hărţi, informaţii practice, arhive personale, o parte din viaţa noastră s-a mutat în cloud-ul Internetului. În cîţiva ani, s-ar putea să fim mult mai apropiaţi de ecranul smartphone-ului decît de o persoană în carne şi oase. În cîţiva ani, s-ar putea ca intimitatea noastră să se mute pe suprafaţa unui ecran. Acolo unde citim mesaje de dragoste, acolo unde ne uităm la vieţile celorlalţi, măsurîndu-le cu a noastră, acolo unde adormim seara şi ne dezmeticim dimineaţa.
Internetul a transformat intimitatea în privacy şi ne-a făcut pe noi, utilizatorii, mult mai vulnerabili. Sîntem uşor de urmărit, mişcările noastre digitale şi reale se înregistrează automat, fiecare pas lasă o amprentă în urma lui. Dintr-odată, nu mai trebuie să protejăm doar sertarul în care am ascuns jurnalul secret, ci şi conturile bancare, conturile de mail, search-urile şi navigarea. Scandalul cu Snowden şi NSA-ul american a arătat proporţiile uriaşe ale supravegherii în masă. După ce-am văzut Citizenfour, excelentul documentar al Laurei Poitras (Oscar pentru Cel mai bun documentar, mult prea puţin proiectat la noi), a fost cît pe ce să-mi arunc laptop-ul pe fereastră. N-am făcut-o, dar am pus la cale acest dosar. Găsiţi în el o pagină în avanpremieră dintr-un viitor roman al lui Mircea Cărtărescu – e şi asta, pînă la urmă, o formă de intimitate între cititor şi scriitor –, un interviu cu Annabelle Lever, profesoară de teorie politică la Universitatea din Geneva, un articol de Bogdan Manolea despre viaţa privată în era digitală, un eseu de Bogdan-Alexandru Stănescu despre materia intimă a istoriei literaturii, un text al regizoarei Ana Lungu în jurul temei intimităţii în cinema, un testimonial al Jasminei Al-Qaisi despre viaţa ei privată pe net, un ghid de protejare a vieţii private pe net, semnat de Valentina Pavel, un interviu cu psiholoaga Anca Gauca despre cum reuşim (sau nu) să ne protejăm spaţiul intim. După toate astea, decideţi singuri dacă merită să vă aruncaţi laptop-ul pe fereastră.
Ilustraţie realizată de Ion BARBU