Valentina PAVEL | Intimitate & privacy

Cîtă informație dau zilnic despre mine pe net?

Probabil că, dacă ar veni un angajat de la magazinul favorit de jucării al copilului dvs. și v-ar cere să facă o copie a agendei dvs. telefonice, nu l-ați lăsa să aibă acces la ea. Dar ați verificat permisiunile de acces pe care le oferiți aplicațiilor de pe mobil?

Așa că răspunsul, pe scurt, la întrebarea din titlu ar fi: mult mai multe decît credeți.

Să luăm exemplul Waze, o aplicație de navigare pe care o puteți folosi și pentru a evita traficul. Oare de ce o asemenea aplicație ar vrea acces la evenimentele din calendar, plus la informațiile confidențiale? Este asta esențial pentru funcționarea aplicației? Sau de ce vrea să poată citi și modifica contactele din agendă? Nu merge altfel? Sau Runkeeper, care vrea să aibă acces la lista de apeluri efectuate – pentru ce anume e de folos asta unei aplicații care măsoară cîți kilometri ați alergat?

Încă un test ar fi prin Panopticlick.eff.org. Aici puteți vedea cît de unică este configurația browser-ului și cîte informații se trimit la o simplă accesare a unei pagini. Deși unele par a fi doar niște detalii tehnice, aceste informații pot spune foarte multe despre dvs. și, implicit, conduc la o serie de concluzii despre comportamentul dvs. Vizionați și seria de videoclipuri scurte Do Not Track pentru mai multe informații.

Cum controlăm mai bine datele pe care le oferim despre noi?

De obicei, cînd instalăm o aplicație nouă (vezi și cel mai recent exemplu cu Windows 10 sau cu  Bing pe telefon), apar o mulțime de informații, bucăți foarte mari de text despre care nu ne dăm seama tot timpul exact la ce se referă. Totuși, în procesul de instalare, luați o serie de decizii importante pentru interacțiunea cu aplicația și pentru protejarea intimității. De exemplu, permiteți aplicației să vă cunoască locația? Acceptați să aibă acces la cameră și microfon sau la numerele din agendă? Vreți să primiți ultimele noutăți?

De cele mai multe ori, sîntem tentați să nu fim atenți la ce scrie (cine citește termenii și condițiile?!) și pur și simplu acceptăm toate setările, ca să se termine mai repede instalarea și să putem folosi programul.

Așadar, cîteva sfaturi ar fi:

Umblați la „Setările avansate / Advanced settings”. De obicei, acolo găsiți setările mai aprofundate care vă oferă mai mult control asupra programului pe care îl folosiți.

Verificați aplicațiile și setările și de pe calculator, și de pe telefon/tabletă. Mai ales dacă aveți programe care se sincronizează pe toate dispozitivele pe care le folosiți.

Online nu mai înseamnă doar calculator sau laptop, smartphone și tabletă. Înseamnă și televizor, jucării, frigider, mașină, contor inteligent și orice alt dispozitiv cu senzori, conectat la Internet (Internet of Things).

Cum văd cîtă informație este colectată despre mine?

Un prim pas ar fi citirea politicii de confidențialitate și verificarea termenilor și condițiilor site-urilor, dispozitivelor (vezi Smart TV sau Smart Barbie) sau ale programelor/aplicațiilor pe care le instalați (vezi Windows 10 sau Facebook sau Facebook Messenger). De obicei, anumite setări sînt selectate automat, iar pentru a le dezactiva trebuie să mergeți în meniu pentru a le personaliza în funcție de preferințele și nevoile dvs.

Apoi, Lightbeam arată, prin metode interactive de vizualizare a datelor, care e relația dintre diferite site-uri, cum interacționează site-ul primar pe care îl accesați cu site-uri terțe. Cel mai evident exemplu este atunci cînd sînt butoane de social media pe o pagină sau cînd există posibilitatea de a vă conecta la contul site-ului pe care îl vizitați prin Facebook sau Google; dar, în același timp, veți descoperi și relațiile mai puțin vizibile dintre site-uri. De exemplu, hotnews.ro e legat cu tradiționalele Facebook, Google, Twitter, dar și cu site-uri precum chargeplatform.com sau avandor.com. Ce fac site-urile acestea?

Cum să fim mai atenți la setările privind confidențialitatea?

Sînt cîteva lucruri la care putem fi atenți pentru un control mai bun asupra programelor pe care le instalăm și asupra comportamentului online.

  • Selectați atent aplicațiile sau site-urile pe care le folosiți. Citiți termenii și condițiile/permisiunile de care au nevoie aplicațiile pe care le instalăm (geolocalizare, microfon, cameră, fotografii, agenda telefonică). Cu atît mai mult dacă serviciul este gratuit, fiindcă modelul de afaceri este posibil să fie bazat chiar pe vînzarea de baze de date personale.
  • Nu ziceți pe Internet ce n-ați scrie pe gard. Cînd postați informații sau comentarii pe Internet e ca și cum ați striga în gura mare în piață ca să vă audă toată lumea. Internetul este spațiu public, Facebook este spațiu public.
  • Nu puneți excesiv de multe informații despre dvs. pe Internet. Toate check-in-urile pe care le dați, toate postările în care indicați locul unde sînteți sau ce urmează să faceți pot ajunge să ricoșeze împotriva dvs. Nu exagerați cu postările, e ca și cum chiar dvs. i-ați invita pe hoți să vă jefuiască.
  • Nu presupuneți că sînteți în siguranță dacă anumite setări vin pre-bifate. Pachetul implicit nu înseamnă că acea configurare este cea mai bună pentru dvs.; de cele  mai multe ori, opțiunile deja selectate înseamnă mai multe date despre dvs. transmise și mai puțină transparență față de ceea ce se întîmplă cu datele dvs. Cine știe exact la ce se referă „avem nevoie de informațiile personale colectate pentru a îmbunătăți serviciul livrat”? Adică cum…?
  • Folosiți unelte care respectă viața privată – pentru browser, pe mobil sau pentru calculator. Există o serie de tutoriale și ghiduri care prezintă aplicații orientate către protejarea vieții private online pe care le puteți consulta. Aveți răbdare să testați aplicații în genul acesta pentru a identifica ce vi se potrivește mai bine.
  • Luați în considerare folosirea sistemelor de operare și a programelor cu licență deschisă (open source). Fiind cu licență liberă, oricine poate avea acces la codul-sursă și verifica exact cum funcționează. Pe lîngă sistemele Windows și Apple, mai există și Linux. Pe lîngă Microsoft Office, mai există și Libre Office.

Modul implicit nu ar trebui să fie „Dă-mi datele tale personale pentru a-ți oferi un serviciu”. Nu ar trebui să încurajăm acest nou model de afaceri prin a fi nepăsători față de experiența digitală și a accepta absolut tot ce ni oferă. Ar trebui să avem întotdeauna o alegere și să fim foarte conștienți de cum anume se desfășoară totul. Altfel, o să întîlnim din ce în ce mai des derapaje și va fi poate prea tîrziu să le oprim.

Ce unelte tehnice putem folosi pentru a ne proteja viața privată?

  • Folosiți motoare de căutare care nu păstrează date despre căutări. DuckDuckGo.com sau Startpage.com.
  • Folosiți browsere care nu sînt legate de firme mari deja aflate pe alte piețe din zona digitală ‒ Firefox, Abrowser sau Icecat sînt variante mai bune.
  • Folosiți plug in-uri suplimentare pentru a evita profilarea online și a bloca reclamele inutile, gen: Ghostery, Privacy Badger, Adblock Plus, Disconnect sau HTTPs everyware.
  • Pentru un chat securizat, folosiți Cryptocat pe calculator sau TextSecure ori ChatSecure.
  • Învățați să vă criptați fișierele sau întregul calculator ori telefon.
  • Folosiți doar e-mail-uri cu conținut criptat dacă trimiteți chestiuni sensibile prin e-mail.
  • Învățați să folosiți browser-ul ToR și sistemul de operare Tails pentru soluții complexe și aproape perfecte de protecție a vieții private pe Internet.

Găsiți și mai multe unelte tehnice pe Ghidul nostru de confidențialitate.

Valentina Pavel este membru al Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI) și lucrează în cadrul proiectului „Protecția datelor personale este un drept fundamental!”, care este finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România. Detalii la privacy.apti.ro. Articol licențiat prin CC BY SA 4.0.


0 comentarii 3302 vizualizări
Aparut in Dilema veche, nr. 604, 10-16 septembrie 2015

Adăugaţi comentariu

Pentru a putea adăuga un comentariu trebuie să vă conectaţi. Dacă nu aveţi înca un cont, îl puteţi crea acum. În comentariile dumneavoastră vă rugăm să folosiţi un limbaj civilizat.

CONECTARE    CREAŢI-VĂ CONT

PUBLICITATE

 

Cum gîndesc politicienii, „Village, visages“, Festivalul Musica Barcensis

● Pînă pe 4 iulie, la Sala Acvariu a Muzeului Țăranului Român are loc expoziția de fotografie „Village, visages“ a Feliciei Simion. Veți găsi acolo atît macrocosmosul rural, alcătuit din 15 portrete ale sătenilor, cît și microcosmosul ilustrat printr o serie de instantanee decupate din dezordinea aparentă a gospodăriei țărănești. (Cristina Ștefan)

● Radu Paraschivescu ne mai livrează o mostră de haz-de-necazul românesc contemporan. De această dată e vorba de Cum gîndesc politicienii, volum ce poartă titlul – doar în aparenţă paradoxal – Cum? Gîndesc politicienii? De citit neapărat, precum un ghid al utilizatorului, înainte de a folosi ştampila, buletinul şi urna de votare. Cartea a apărut la Editura Humanitas. (Matei Martin)

citiţi

Aurea mediocritas, la Chişinău

Cu cîteva luni înainte de vizita propriu-zisă, stăteam toți trei la mine în birou, uitîndu-ne absolut fascinați cum Google Maps deschidea geografia fotografică a locului. Mai din­tr-un unghi, mai din street view, mai luînd-o la pas digital, centrul Chișinăului ni se deschidea ca o prăjiturică cu răvaș digitală.

citiţi

Soluţie implementată de Tremend
SATI