Şaişoptiştii salvează Filarmonica

Publicat în Dilema Veche nr. 413 din 12-18 ianuarie 2012
Mai mult decît samba, carnaval şi fotbal  jpeg

La Paris se va inaugura anul viitor o nouă sală a Filarmonicii. Edificiul – operă a arhitectului Jean Nouvel – este amplasat în Parc de La Villette. E o investiţie costisitoare. Statul francez, prin instituţiile sale, a plătit din greu, fiind uneori criticat pentru largheţea cu care a mobilizat fondurile. Cui va servi această instituţie de cultură odată ce se va deschide? Cine o să (mai) meargă la concertele Filarmonicii peste cinci, zece, douăzeci de ani? – se întreabă Le Monde într-un articol despre participarea francezilor la viaţa culturală.

Un studiu recent despre „practicile culturale“ ale francezilor oferă scepticilor noi argumente că efortul statului de a susţine iniţiativele culturale ar fi, de fapt, inutil. Studiul şi-a propus să cuantifice gradul de participare a francezilor la viaţa culturală. Este urmărit comportamentul celor trecuţi de 15 ani, indiferent de zona de provenienţă (Paris, suburbiile capitalei, oraşe, mediul rural), de mediul social (profesii liberale, cadre superioare, muncitori, pensionari, studenţi), de sex etc. Ce înseamnă, în Franţa, „democratizarea culturii“? Cine profită de produsele culturale de pe piaţă şi cine nu? Cîte cărţi au citit francezii în ultimele douăsprezece luni? Cît timp au stat în faţa televizorului? Au fost la cinema, la teatru, la concerte? Studiul face parte dintr-o serie de cercetări începută în anii ’70 şi a fost reluat de atunci de cinci ori. Principiul, premisele, obiectivele şi metoda au fost mereu aceleaşi. El a fost realizat pe baza unor chestionare completate la domiciliul respondenţilor. În 1973, mărimea eşantionului a fost de 2000 de persoane; a crescut la 3000 în 1981, apoi la 5000 în 1989 şi la 5000 în 2008. Ultimele trei sondaje au fost coordonate de Olivier Donnat, sociolog în cadrul unui departament de prognoză din cadrul ministerului francez al culturii. Există deci o masă critică de date din care s-ar putea extrage o evoluţie şi se pot preconiza nişte tendinţe. 

În mare, datele confirmă nişte bănuieli mai vechi: consumul programelor de televiziune e în creştere continuă, frecventarea evenimentelor culturale e în scădere. În plus, studiul mai arată că participarea culturală nu e suficient de democratică: participarea nu este egală, există carenţe serioase în ceea ce priveşte repartizarea tipurilor de public la evenimentele care ţin de „cultura instituţionalizată“. 44% dintre cei aparţinînd cadrelor superioare sau profesiilor liberale au fost la teatru în ultimele douăsprezece luni; dintre muncitori, doar 10% au fost la teatru în ultimul an. E un dezechilibru destul de mare – şi asta tocmai în ţara care a făcut cel mai mult pentru egalizarea accesului la cultură. 

Pînă una-alta, studiul atrage atenţia asupra îmbătrînirii publicului – mai ales a celui care frecventează teatrul, muzeele, cinematografele. În special cei trecuţi de 60 de ani (generaţia 1968) sînt cei care frecventează instituţiile culturale, compensînd, prin prezenţa lor masivă, dezinteresul manifestat de cei din generaţiile mai tinere. Recunoaşterea acestei stări de fapt are de ce să le dea de gîndit programatorilor de evenimente, managerilor de instituţii: cum să întinereşti publicul? O soluţie ar fi promovarea unor programe de educaţie artistică în şcoală. Dar o asemenea măsură nu ar produce efecte imediate... 

Dar să ne întoarcem la Filarmonică şi la audienţa ei de peste un an, cinci, zece. Datele cuprinse în studiu spun că publicul pentru spectacolele de muzică clasică a îmbătrînit cel mai rapid. În 1973, vîrsta medie a spectatorilor care frecventau asemenea evenimente era de 39 de ani; astăzi, vîrsta medie a ajuns la 50 de ani. De fapt, tot şaişoptiştii salvează şi Filarmonica. 

Are rost să ne îngrijorăm că televizorul îi va alunga pe clienţii Filarmonicii? Da – aşa ne sugerează tendinţele desprinse din studiul sociologic. Extrapolînd rezultatele, generalizînd grosier, avem toate motivele să ne punem problema unei cu totul alte perspective asupra participării culturale. Statisticile rămîn însă... statistici. Totul e cine (şi mai ales cum) le citeşte. De fapt, tocmai pornind de la asemenea date se pot articula politicile culturale ale viitorului.  

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.