Nu sunt mare admiratoare a firmei IKEA, dar nici a obiceiului romanesc de a sta pe margine, nu face nimic, doar a filozofa si face spirite pe teme de creionase, covorase ori sageti indicatoare.

Respect firme ca Ikea pentru ceea ce au facut: au creat un business model inovator de mare succes.(Ikea nu e bineinteles singura firma inovatoare, sunt atitea, de la Apple, sau, la vremea ei, Microsoft si multe altele)

Faptul ca au venit cu atitea inovatii, de la modele simple si care se asambleaza acasa, la organizarea magazinelor care te face sa vizitezi tot, la faptul ca te atrag cu chestii iefitine sperind sa iti pot vinde obiecte scumpe, faptul ca au impus un anume model de decoratiuni, cel scandinav in intreaga lume este foarte, foarte destept, foarte comercial, dar in sensul bun al cuvintului.
Nu ceva care sa te fure, ci ceva care place multora suficient sa scoata portofelul.

Oare cind o sa construim si noi un asemenea business model care sa produca ceva care sa-si-l doreasca fiecare familie din Suedia?
La Sfintul Asteapta daca tot ce facem sunt spirite pe tema covoraselor.

Covoras universal...pestele de sticla...mileurile si macrameurile bunicii ...toate suprvegheate de rapirea din serai...om fi chiar noua generatie de Dorobanti ai Kitsch-lui... vorba reclamei - n-ai cu cine domle' , n-ai cu cine - niste tarani...

Leşinat pe parchetul citadinilor mai boemi, mai îmbuibaţi sau mai lihniţi shoppingofili a căror carte de căpătîi e catalogul IKEA, acest dîrzar nezburător n-a răzbit în universul podit şi provincial românesc care iar rămasă pe lîngă liniştitoarea şi veselă universalitate de covoraş.