Atîta sărbătoare...

Publicat în Dilema Veche nr. 534 din 8-14 mai 2014
La drum – propriul road movie jpeg

Îmi plac sărbătorile şi mi le doresc. Am făcut, mult timp, parte dintre cei ce vor să fie Crăciun în fiecare zi. Dar nu orice fel de sărbători. Cele care au o semnificaţie reală, care chiar celebrează ceva esenţial, din perspectivă religioasă şi tradiţională.  

Dar există şi sărbători care nu-mi spun nimic. Printre ele se numără şi ziua de 1 Mai. Am înţeles că e Ziua Internaţională a Muncii, că a fost aleasă în memoria victimelor grevei generale din Chicago, din 1886, care au şi reglementat ziua de lucru de 8 ore (fapt ultranecesar, de care ne bucurăm cu toţii). Pentru generaţia mea, pe jumătate comunistă, memoria zilei de 1 Mai se leagă, însă, strict de demonstraţiile comuniste care se organizau atunci, urmate de un derizoriu festin cu mici şi bere. Cred că scena lui Pintilie din Balanţa e revelatorie în acest sens.  

Desigur, am şi amintiri plăcute din perioada aceea. Mai ales în privinţa ultimului 1 Mai comunist, din 1989, cînd am urmat „schema de acţiune“ a tineretului utecist de atunci (care s-a păstrat pînă acum), şi anume: m-am dus la mare de 1 Mai. Cred că în anul acela (nu sînt sigură dacă era ’88 sau ’89.), Paştile şi 1 Mai cădeau în aceeaşi zi. Ca atare, nebunia din trenuri era mai mare ca oricînd, mai ales că, pe vremea aceea, numărul de maşini era infim... Ţin minte că am intrat în Acceleratul de mare pe geam. A fost o experienţă, mai ales pentru o fiinţă ultraprudentă ca mine.

Apoi, la mare, cu iubitul de atunci, a trebuit să mituim recepţionera ca să ne lase împreună în aceeaşi cameră: nu aveai voie dacă nu arătai certificatul de căsătorie... La hotelul de prin Eforie, pare-mi-se, personalul de acolo găsise o soluţie genială să serbeze, fără să fie acuzat de ceva, cumva, şi Paştile: vopsise cartofii prăjiţi în culorile tricolorului: ne aşteptau în uriaşe maldăre, pe bufet – roşii, galbeni şi albaştri.

În afară de acel 1 Mai, nu prea îmi aduc aminte de vreunul pe care să-l mai fi petrecut cu plăcere. Sau măcar semnificativ. În general, zilele libere de felul ăsta, în care nu simţeam nici un... fior sacru mă cam lăsau rece. Erau precum duminicile din copilărie, în care nu ştiam ce să fac şi mă plictiseam îngrozitor. Nu ştiam de mersul la biserică, pe atunci. Nu eram destul de mare încît să am găştile mele, cu care să ies în oraş. Şi ţin minte că mă sculam dimineaţa şi mă întrebam, fix ca vulturii din Cartea junglei: ce să fac?.

Recunosc, nu mă omoram după mersul în parc, care mi se părea un soi de obligaţie în toate zilele frumoase de sărbătoare. Să te îmbraci frumos – sau sport – şi să ieşi cu familia la promenadă, ca să te vadă lumea. Într-un soi de paradă ori defilare neoficială. Sau să mergi în trombă cu bicicleta (asta, oricum, măcar e sănătos), într-o cohortă de alţi biciclişti, pentru că atunci e momentul cînd... trebuie.  

Ori, şi mai tipic – să faci grătare. De 1 Mai s-a inventat, totuşi, o tradiţie: cea a grătarelor. Tradiţia folosirii naturii ca fundal al plăcerilor pantagruelice. Ce mai mare plăcere poţi să ai în mijlocul naturii decît pe cea gastronomică? O pajişte frumoasă, cu cîţiva copaci înverziţi pe de lături, e ca un tablou agăţat pe perete pe care poţi, însă, să-l percepi cu toate simţurile. La care adaugi încă unul, cel mai pregnant, în jurul căruia te axezi: gustul. 

Tabloul e invadat de pachete şi pacheţele, de la saci de cărbuni, la pachete de mici, cîrnaţi, legume şi pîine feliată. Apoi de binecunoscutul fum, semn al victoriei omului asupra naturii (noroc cu bietul Prometeu). Şi aşa, natura se domesticeşte, devenind precum propria bucătărie (fără hotă), iar noi socializăm gargantuesc.

Să nu mă înţelegeţi greşit, îmi plac şi mie grătarele. Dar nu am fost niciodată iniţiatoarea lor, doar am participat, lăsîndu-mă de bună voie în seama unui dezmăţ culinar... Aş prefera însă oricînd o masă într-un restaurant şic şi, separat, o plimbare în natură, prin aceeaşi pădure şi pajişte neafumate. Precum şi o sărbătoare mai puţin terre à terre...

Cum ne pregătim pentru Paște jpg
Cum ne pregătim pentru Paște
Masa de Paște este un moment special în care familia și prietenii se adună pentru a sărbători și a petrece timp împreună.
credite jpg
Ce putem face atunci când avem nevoie de un credit rapid?
Dacă te confrunți cu diferite situații financiare urgente, care nu pot fi amânate, trebuie să știi că sunt mai multe modalități prin care poți lua credite rapide.
Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)

Adevarul.ro

image
Avertismentul unui pediatru: „Vor veni înapoi maladii care omorau frecvent copiii în trecut“
Unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați pediatri din România, dr. Mihai Craiu, trage un semnal de alarmă cu privire la „curentul antivaccinist” și problemele grave care vor apărea. „Vor veni înapoi maladii care omorau frecvent copiii în trecut”, avertizează medicul.
image
Luptător de la Trupele Speciale, filmat masturbându-se la serviciu. Poliția Sibiu, zguduită de anchete
Inspectoratul Județean de Poliție Sibiu este zguduit de noi scandaluri ce-i au în prim plan pe actualul comandant, chestorul Tiberiu Ivancea, și pe un fost angajat al acestei instituții, Marian Răduinea.
image
Iohannis cere mai mulţi militari NATO în România. Analist militar: „Vor aduce două brigăzi de câte 5.000 de oameni”
Preşedintele Iohannis le-a cerut aliaților o mai mare implicare, inclusiv cu trupe, pe flancul estic al NATO pentru descurajarea unor agresori precum Rusia.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.
image
Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?
La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat, la 31 ianuarie 2009, Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453.
image
Noi minciuni de la Moscova: „Motivul foametei din anii 1946-1947, din Republica Moldova, este România”
Purtătorul de cuvânt al MID-ului al Kremlinului, Maria Zaharova, a mai debitat o minciună sinistră. De data asta, oficialul rus a criticat Chișinăul pentru comemorarea victimelor foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-47 în Basarabia, declarând că motivul lipsei de produse alimentare a