Viaţa la ţară, în 2017

Publicat în Dilema Veche nr. 705 din 24-30 august 2017
Viaţa la ţară, în 2017 jpeg

Mi-am petrecut aproape o săptămînă într-un sat din Ardeal. Nu e nici pe departe un sat turistic, așa că nu am stat la nici o pensiune ca să trăiesc experiența idilică a „paradisului rural“, adică viața la țară „autentică“ în varianta pentru turiști care scot din buzunar destui bani ca să aibă parte de ea. E un sat obișnuit, ca multe altele, și am stat în gazdă la o bătrînică. O femeie simplă, blajină și curată, „pîinea lui Dumnezeu“, cum se zice, care se bucura să împartă tot ce avea cu noi, niște străini. Cînd am sosit, chiar de Sfînta Maria, era îmbrăcată în hainele bune, de sărbătoare, și ne-a pupat de parcă i-am fi fost nepoți, deși nu ne mai văzuse în viața ei.

Ritmul. Timpul trece altfel, aproape că nici nu mai ai nevoie de ceas, îți dai seama cam cît e ora după soare, după lumină, după cîntatul cocoșilor. Totul pare să se desfășoare mult mai lent, în ralanti. Seara, bufetul satului se închide la ora 10, pe străzi nu mai e nici țipenie, doar cîțiva bețivi întîrziați, atîrnați de garduri. Dacă nu ai televizor sau Internet, te simți aproape obligat să mergi la culcare pe la zece și jumătate, nu mai ai ce face. Îți închipui că nu vei reuși să adormi, însă aici nu există insomnii. Dormi buștean. Iar trezitul pe la șase dimineața nu e nici o corvoadă, ți-ai făcut somnul. Acasă, adorm după ora două și mă trezesc la zece, nu sînt o persoană matinală. M-am mirat cît de firesc am intrat în acest ritm, fără nici o dificultate. De parcă aș mai fi trăit așa, într-o altă viață. Am presupus, mai în glumă, mai în serios, că e un ritm de viață ancestral care există undeva în subconștient și că doar m-am readaptat lui. Dacă te trezești în zori, simți nevoia să mănînci de prînz pe la douășpe-unu, adică ora la care eu acasă iau micul dejun. Vara, după prînz și pînă spre ora șase, căldura e năucitoare, satul încremenește. Totuși, e o altfel de arșiță decît cea „de asfalt“, îți dă o altă dimensiune a verii. Nu-ți vine să mai faci nimic, te retragi în casă la „răcoare“ (care e relativă, fără aer condiționat), citești o carte, inevitabil tragi un soi de somn. Și trecerea dintre anotimpuri e altfel, mult mai lină. Noi, cei de la oraș, spunem că ne-am pierdut anotimpurile, că ele se contopesc. Mergeți la țară și o să vedeți că nu e deloc așa, sînt doar niște schimbări pe care nu le mai percepem. De pildă, acum, după Sfînta Maria, am văzut clar primele semne ale toamnei.

Mîncarea bio. Mergi la țară și de-abia aștepți să mănînci „sănătos“. Să dai iama prin roșiile din grădină, să-ți culegi singur hrana de pe vrej sau de pe vreo ramură de pom. La început ești încîntat, apoi începi să strîmbi din nas. Puiul „de țară“ e bun, dar cam ațos. Tocănița e cu rîntaș, ciorba de fasole verde, cu păstăi din grădină, e îngroșată cu multă smîntînă (și același rîntaș). Îți dai seama că oamenii trebuie să mănînce în primul rînd consistent ca să poată munci. Prăjeli, mult ulei, multă untură. Prăjituri de casă cu creme untoase. În principiu, totul e foarte gustos, însă simți nevoia să te întorci la mîncarea cu care ești obișnuit. Nici măcar roșiile mici, pipernicite, dar care au gust, nu-ți mai fac cu ochiul. Să mănînci „ca la țară“ e un mit. Organismul tău e obișnuit cu salamul din supermarket, asta e! O trecere prea bruscă la un alt mod de a mînca îl întoarce pe dos. În a treia zi am făcut o excursie pînă în cel mai apropiat oraș, unde am mîncat cu vinovăție o pizza. Da, m-am simțit vinovată pentru că abia dacă mă atinsesem de ciorba pe care gazda noastră o gătise special pentru noi. Și pentru că mi-a fost cam rău de la plăcintele cu varză.

Muștele. La țară, marele inamic al omului e în continuare musca, la fel ca pe vremea lui Creangă. Sînt peste tot, nu poți mînca și nu poți dormi din cauza lor. Bîzîie și pișcă. Se strecoară în pungile cu alimente, mîncarea de pe masă trebuie acoperită. Oamenii încă mai folosesc metode arhaice de a le stîrpi – hîrtia de prins muște. Am reușit să înec vreo șapte într-o sticlă aproape goală de cidru. Au fost curioase, probabil – nu știau ce-i ăla cidru.

Utilitățile. Oamenii de la țară au de toate, însă casele lor seamănă cu niște magazine de electronice și electrocasnice second-hand. Printre icoane, milieuri și bibelouri, tronează televizoare defecte sau din acelea color cu tubul pe ducă, pe care nu prea le deschid, poate doar spre seară, ca să se uite la știri. Descoperi radiouri și casetofoane de pe vremea lui Pazvante, dar și mașini de spălat, cuptoare cu microunde etc., pe care le primesc de pe la copii sau alte rude de la oraș. În satul în care am fost, buda în curte e de domeniul trecutului. Apa de la robinet nu se bea, se merge cu pet-uri pînă la izvorul din pădure, unde e apa „a bună“. Există gaze, însă puțini sînt racordați la rețea, preferă lemnele chiar dacă încălzitul cu lemne le dă de furcă iarna. Gazele sînt prea scumpe.

Animalele. Mulți au renunțat la animale precum porci, vaci, capre, oi. Prea multă muncă la ele, prea multă mizerie și „nu se merită“. Au relații însă pe la fermele din jur, de unde cumpără ieftin ce le trebuie. Au început să apară diferențele între țărani și fermieri. În zootehnie, de pildă, animalele se cresc mai cu cap și în mod organizat, pentru profit, nu doar în gospodărie, pentru uz personal. Totuși, în bătătură încă există păsări de toate felurile, ulițele sînt pline de pui, aparent ai nimănui. Atitudinea față de animalele care nu „produc“ nimic a rămas aceeași – aproape în fiecare curte există cîte un cîine care își petrece o viață întreagă în lanț.

Oamenii sînt nevorbiți. Așa cum se știe, la țară au rămas mai mult bătrînii. Sau se întorc în casa părintească bătrînii care au copilărit la țară, au fost strămutați la oraș, iar acum își lasă apartamentele vreunui nepot care nu are unde să stea. Au telefoane mobile „cu butoane“ pe care nu prea știu cum să le folosească și vorbesc zilnic cu cei de la oraș. Așteaptă de la ei ajutor. Pensiile de la CAP nu depășesc două-trei sute de lei. Mulți se simt singuri, foarte singuri. Așa că atunci cînd apare cineva „din afară“, profită de ocazie ca să-și povestească viața. Asta m-a întristat cel mai mult – vieți care merită povestite, însă nu mai are cine să le asculte. În curtea casei unde am stat, venea în fiecare zi un bătrîn trecut de 80 de ani. Se așeza pe un scăunel și începea să vorbească de acolo „ca televizorul“, de parcă ar fi apăsat cineva pe un buton. Cînd a aflat că sîntem din București, ne-a povestit în fiecare zi aceleași amintiri pe care le avea legate de București, din armată. Știa pe de rost nume de străzi, numere de tramvaie. La un moment dat, am avut senzația stranie că, de fapt, sîntem doi vecini din București. Bătrînii așteaptă Paștele sau Crăciunul cu speranța că o să mai treacă și pe la ei vreun copil, vreun nepot. Sînt cîte unii, mai norocoși, cărora, la astfel de ocazii, li se umple casa. Atunci sînt fericiți. În rest, merg la biserică și își așteaptă cu seninătate sfîrșitul. Moartea, nunta, nașterea au rămas în continuare aceleași repere ale satului românesc ca în urmă cu sute de ani. Îmi dau seama că cei mai mulți dintre acești oameni sînt responsabili, prin votul lor, pentru starea (înapoiată) a României de acum. Ei i au ales pe aceia care ne-au condus ori ne conduc. Însă nu pot să mă supăr pe ei, mă înduioșează. Ei nu știu nimic, viața lor nu s-a schimbat cu nimic.

Nimic nu se compară, însă, cu liniștea nopților în care nu se aud decît greierii, cețurile dimineții care se ridică din lunci, răcoarea serilor și mirosul de fîn, răpăitul ploii de vară pe acoperișul de tablă. Poate că sîntem într-un fel norocoși că încă mai avem astfel de locuri, de început de lume.

Foto: wikimedia commons

alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.
Greseli pe care le faci cand alegi un fiset metalic pentru birou jpg
Greșeli pe care le faci când alegi un fișet metalic pentru birou
Amenajarea unui birou eficient înseamnă mai mult decât alegerea unui mobilier cu un design plăcut.

Parteneri

cutremur jpg
Cum au trăit vedetele cutremurul din România. Pavel Bartoș: „Lung de tot”. Adelina Pestrițiu, Mihai Bendeac și Răzvan Botezatu, reacții după seism. „Doamne, maică!”
Cutremurul care a zguduit România în noaptea de 18 noiembrie i-a trezit din somn și pe mulți dintre cei cunoscuți din showbiz. Seismul a fost resimțit inclusiv în București, iar vedetele nu au întârziat să povestească pe rețelele de socializare cum au trecut prin momentele respective. P
podul crimeea jpg
„Îl păstrau pentru zile negre”. Atacul asupra Podului Crimeea dovedește că Kievul mai are atuuri militare, în pofida presiunilor Rusiei
Podul Crimeei a suferit avarii semnificative, iar repararea acestuia ar putea dura o perioadă îndelungată, potrivit unor evaluări citate de presa britanică.
cutremur webp
De ce se zguduie mai tare blocurile la ultimele etaje în timpul unui cutremur. Explicația specialiștilor
Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 produs miercuri dimineață în zona seismică Vrancea a fost resimțit diferit de români, în funcție de locul în care se aflau în momentul producerii seismului.
paula seling alexandru gorgos facebook jpg
Paula Seling, dezvăluiri despre bărbatul care i-a cucerit inima. Ce o fascinează la logodnicul ei, Alexandru Gorgos: „Este foarte important”
Paula Seling traversează o perioadă frumoasă pe plan sentimental, după ce a dezvăluit că s-a logodit cu Alexandru Gorgos. Dincolo de povestea de iubire, cei doi au descoperit că formează și o echipă foarte bună din punct de vedere profesional, muzica fiind una dintre pasiunile care îi apropie.
cutremur webp
Un nou cutremur s-a produs în apropierea României, la câteva ore după seismul de 5,7 din Vrancea. Ce magnitudine a avut
Un cutremur cu magnitudinea de 3,9 s-a produs miercuri dimineață, 18 noiembrie, în apropierea României, în zona de graniță dintre Grecia și Bulgaria. Seismul a fost înregistrat la o adâncime de numai 6,2 kilometri, la câteva ore după cutremurul de magnitudine 5,7 produs în zona seismică Vrancea.
imagine principala   GlucoSuport Shutterstock png
Obiceiuri zilnice pentru un metabolism echilibrat: alimentație, mișcare și odihnă
Felul în care ne organizăm ziua are un impact direct asupra sănătății. Mesele luate în grabă, orele lungi petrecute la birou, lipsa mișcării și somnul insuficient sunt obiceiuri care se instalează treptat, fără să le acordăm prea multă atenție.
Ambasadorul Egiptului în România Agenda Internațională 0976 jpeg
Ambasadorul Egiptului, despre tensiunile din Africa, războiul din Gaza și noua alianță militară din Orientul Mijlociu. „Avem o vastă experiență în combaterea terorismului”
Relațiile româno-egiptene, securitatea regională, războiul din Gaza și noile alianțe militare au fost temele discutate cu ambasadorul Egiptului la București, Mohammed Moustafa Orfy, în podcastul „Agenda Internațională”.
generated e64209b3 b12b 492e 9531 cc84af0c1904 png
Îți pui mintea la încercare? Sudoku, integrame și un quiz de 27 de întrebări te așteaptă pe platforma „Adevărul”
Cititorii Adevărul își pot testa zilnic logica, răbdarea și cunoștințele printr-o serie de jocuri disponibile gratuit în secțiunea „Jocurile zilei”.
seism jpeg
Cum au trăit românii seismul puternic de astăzi. „A început să se plimbe patul cu mine. Nu se mai termina”. De ce unele telefoane au indicat magnitudinea 6,5
Un zgomot puternic, paturi care se legănau, mobilier care se clătina și telefoane care au început să sune în toiul nopții. Așa descriu românii experiența cutremurului cu magnitudinea de 5,7 produs miercuri, 18 noiembrie 2026, în zona seismică Vrancea.