„Update al memoriilor“ – interviu cu psihologul Dragoş CÎRNECI

Publicat în Dilema Veche nr. 524 din 27 februarie - 5 martie 2014
„Update al memoriilor“ – interviu cu psihologul Dragoş CÎRNECI png

La sfîrşitul anului trecut, mai multe site-uri internaţionale de ştiinţă anunţau că psihologul român Dragoş Cîrneci a descoperit o posibilă terapie pentru bolile degenerative precum demenţa sau Alzheimer-ul. Site-urile citau articolul publicat de Dragoş Cîrneci, împreună cu chimistul Radu Silaghi-Dumitrescu, în reputata revistă de specialitate Neural Regeneration Research, unde se vorbea despre o anumită proteină, în mod normal implicată în consolidarea informaţiei în memorie, dar care este în egală măsură implicată şi în activarea unei căi prin care organismul îşi repară stricăciunile produse la nivelul ADN-ului de către stresul oxidativ. Dragoş Cîrneci propunea o anumită tehnică de învăţare numită Novel Object Recognition, care ar putea deveni punctul de plecare pentru dezvoltarea de terapii nonmedicamentoase de prevenire a bolilor îmbătrînirii creierului.

În ce constă descoperirea dumneavoastră în neuroştiinţă şi cum aţi ajuns la ea?

Trebuie spus că, deocamdată, este o ipoteză teoretică. Ea urmează a fi testată în laborator. Totul a plecat de la o observaţie de natură psihologică, şi anume că reamintirea a ceva la care nu ne-am gîndit de mult, sau revederea a ceva/cuiva pe care nu am avut ocazia să-l vedem de mult timp ne provoacă plăcere. Eu sînt psiholog, dar m-am specializat ulterior în ceea ce se numeşte neuroştiinţă. Neuroştiinţa încearcă să descifreze bazele biologice ale activităţii mentale şi ale comportamentului. Or, în neuroştiinţă se cunoaşte faptul că, din punct de vedere fiziologic, cînd creierul ne trimite semnale de plăcere şi ne îndeamnă să facem un lucru înseamnă că lui îi face bine, îi foloseşte la ceva. Doar că nu eram sigur la ce. M-am gîndit iniţial că reamintirea/revederea joacă rol de update al memoriilor, lucru de altfel confirmat de mai multe studii.

De ce spun „memorii“, şi nu „amintiri“? Ştiu că poate suna ciudat, dar, tehnic vorbind, noi nu avem memorie ca facultate mentală, ci mai multe tipuri de memorie, iar cele pe care noi, uzual, le numim „amintiri“ ţin strict de memoria autobiografică. În neuroştiinţe, ca şi în psihologia cognitivă, se foloseşte de regulă termenul generic de memorii, iar cel de amintiri doar cînd se referă la cele autobiografice.

Revenind la procesul de update al memoriilor, trebuie spus că de fiecare dată cînd ne reamintim ceva sau revedem ceva cunoscut, acea memorie intră într-o stare numită labilă şi se rescrie automat cu informaţie nouă (proces numit reconsolidare), dacă noua informaţie e congruentă cu vechea memorie. Aşa se formează falsele memorii la martorii unui accident sau ai unei crime, care sînt, după o vreme, chemaţi să depună mărturie. Dacă evenimentul a fost mediatizat, sînt şanse mari ca amintirea iniţială să se „viruseze“ cu ceea ce se discută în presă, pînă la a nu se mai putea face discriminarea între ce s-a văzut iniţial şi ce s-a auzit ulterior.

Folosesc termenul „memorie“ – aşa cum este el generalizat de uzul ştiinţific – pentru definirea mecanismului.

Apoi, m-am gîndit că poate e mai mult de atît. Şi am căutat date privind mecanismele biologice (mai exact căile moleculare) implicate în update-ul memoriilor, şi reconsolidarea lor într-o manieră nouă, updatată. Aşa am descoperit că la şobolani şi şoareci există o anumită cale moleculară – care are la bază o proteină numită P300 – implicată în reconsolidarea unei memorii, iar această cale este similară cu cea prin care organismul îşi repară ADN-ul afectat de procesele de stres oxidativ. Cel pe care îl vizează larga gamă de alimente care ni se recomandă a avea efect antioxidant. Stresul oxidativ apare tot timpul în celule, ca urmare a tot felul de factori externi. Iar celula are mecanisme proprii prin care repară stricăciunile, doar că aceste mecanisme de reparare nu se mai mobilizează cum trebuie, odată cu vîrsta, şi astfel se poate ajunge la boli degenerative, ateroscleroză sau cancer.

Ei bine, în ştiinţă, cele două domenii de cercetare – a mecanismelor învăţării şi a reparării ADN-ului – sînt complet separate. Nu ştie stînga ce face dreapta (şi, din păcate, nu este singurul exemplu de asemenea parcelare). Eu am reuşit o conectare a datelor din cele două domenii. Adică am sesizat că mecanismele moleculare care se declanşează în interiorul neuronilor, cînd învaţă, se pare că pornesc căile naturale de reparare a ADN-ului respectivilor neuroni. Deci aceştia vor avea o viaţă mai lungă şi vor fi mai capabili de a ne ajuta memoria. Iar studiile recente din domeniul reamintirii la oameni par să susţină ipoteza mea cu implicaţii atît în prevenţia bolilor neurodegenerative, cum este Alzheimer-ul, cît şi în psihoterapie. De ce în psihoterapie? Se ştie la ora actuală că una dintre cele mai frecvente boli tratate prin psihoterapie – depresia – are multe în comun cu bolile degenerative. În sensul că produce moartea neuronilor şi a sinapselor, afectînd învăţarea şi reamintirea. Demersul nostru poate conduce la elaborarea unor reţete comportamentale prin care anumite forme de învăţare/reamintire, desfăşurate conform unor paşi specifici, pot juca rol de prevenţie/tratare a unor boli ale creierului, reparînd neuronii din zonele afectate de acele boli.

Care e starea neuroştiinţei şi a cercetării în acest domeniu, în România?

Neuroştiinţele sînt un domeniu nou în România. Mulţi nici nu cunosc ce înseamnă termenul şi frecvent îl găsesc tradus în presă ca fiind „neurologie“. Or, este acelaşi lucru. La nivel academic, există în ţară cîteva centre, mai ales în Bucureşti, Cluj şi Iaşi. Dar sînt relativ la început, încă nu au rezultate notabile. Abordarea este una destul de prudentă, specialiştii preferînd să preia din studiile altora sau să meargă doar cu un mic pas înainte. Este un cerc vicios, întreţinut de modalităţile de finanţare – adică primeşti bani să faci ceva doar dacă dovedeşti că ai mai lucrat la aspectul cu pricina şi că există studii suficiente pe plan internaţional privind domeniul respectiv. În felul acesta, nu poţi face realizări spectaculoase. Cînd noi am apelat la sursele clasice de finanţare, pentru ipoteza noastră, ni s-a spus că tema nu prezintă interes. Lucru infirmat ulterior de reacţia presei internaţionale.

Ce alte descoperiri marcante au fost făcute recent de către români şi nu prea se vorbeşte despre ele?

Nu sînt prea multe, din păcate. Aş menţiona descoperirea colegului Radu Silaghi-Dumitrescu, împreună cu care am scris articolul în care prezentam ipoteza reparării ADN-ului. Radu a intrat în proiectul meu datorită expertizei sale în stres oxidativ. El a fost popularizat în toamna trecută în mass-media, cu ocazia progreselor realizate în crearea unei versiuni de sînge artificial. Sînt mai multe eforturi în lume în acest sens, dar Radu a avut ideea inovatoare de a folosi o proteină numită hemeritrină, extrasă din viermii de mare. Această proteină conferă proprietăţi deosebite sîngelui artificial. Produsul său este în proces de testare, printre altele urmărind inclusiv reacţia creierului la acest sînge.

Care e relaţia dintre presă şi oamenii de ştiinţă cu performanţe de gen?

Eu sînt dezamăgit de starea în care a ajuns presa. Ultimii ani au scufundat-o în tabloidizare şi simpla preluare a unor scurte ştiri de pe portalurile străine. Iar ştirile din domeniul ştiinţei au frecvent de suferit, fiind prezentate trunchiat şi greşit, fie din lipsă de documentare, fie din lipsă de cunoaştere a limbii engleze. Deja au reuşit să compromită ştiinţa, prezentînd descoperirile simplist şi, cum spuneam, greşit, iar apoi făcînd băşcălie de „cercetătorii britanici“. În general, văzuţi din afară, românii par nişte cîrcotaşi neserioşi care dau cu bîta în baltă şi apoi rîd de zgomotul făcut. Apoi mai e şi tentaţia senzaţionalului. Ştiţi cum sînt formulate ştirile gen „veste teribilă pentru...“ sau „descoperire şocantă“. Chiar şi eu am păţit-o. Am dat un articol unei reviste cunoscute şi, fără să mă întrebe, mi-au schimbat titlul articolului cu unul care – culmea – ataca conţinutul lui. Cică unui băiat „de la tehnic“ i s-a părut mai catchy aşa. Povestind cu alţii, am înţeles că schimbatul conţinutului fără acordul autorului este ceva frecvent la noi. Aşa cum spuneam, totul s-a tabloidizat iar oamenii din presă s-au transformat în babele satului, care, stînd pe laviţă în faţa casei, amestecă bîrfa cu lucrurile serioase.

Vorbiţi-ne despre cartea dvs. şi despre ceea ce tratează ea. În ce fel contrazice clişeele despre mintea umană şi toată filozofia minţii predată la Facultatea de psihologie?

La finalul anului trecut, am scos o carte de neuroştiinţe intitulată Origin of the Mind. From Viruses to Beliefs. Aşa cum arată şi titlul, cartea îşi propune să prezinte evoluţia creierului uman şi rolul pe care l-au avut viruşii în construcţia acestuia. Ea arată cum s-a descoperit că organizarea creierului în funcţii „inferioare“ vs „superioare“ sau „emoţionale“ vs „raţionale“ nu este una reală, şi cum deciziile apar în aceleaşi zone din creier care produc mişcările, iar emoţiile – în aceleaşi zone care se credea că răspund de văz, de atenţie sau de acţiuni.

În general, din datele experimentale strînse în ultimii 20 de ani, se poate trage concluzia că nu este nici o legătură între felul în care este construit şi funcţionează creierul şi modul în care îi este prezentată organizarea în cărţile de psihologie. De altfel, nu este ceva surprinzător, dat fiind că această organizare a fost preluată din filozofie, iar filozofii greci de acum 2000 de ani nu ştiau nimic despre creier şi nici nu îi interesa, ei localizînd sufletul în inimă. Probabil cel mai şocant aspect prezentat în cartea mea este acela că creierul a evoluat, şi-a construit mecanisme prin care învaţă, trăieşte emoţii şi îşi protejează informaţia datorită unor viruşi care l-au invadat cu milioane de ani în urmă şi care, pierzîndu-şi funcţiile de viruşi, s-au ascuns în genele strămoşilor noştri şi au devenit constructorii organismului şi promotorii evoluţiei.

Dragoş Cîrneci este dr. în psihologie şi specialist în neuroştiinţă. Mai multe pe dragos-cirneci.blogspot.ro.

a consemnat Iuliana ALEXA 

imagine principala jpg
De la filmele clasice cu scene de cazinou la sloturi online care împrumută teme și efecte cinematografice
Casino (1995), Rain Man (1988), Ocean's Eleven (2001), Casino Royale (2006) și The Hangover (2009) sunt doar câteva dintre producțiile de cinema celebre care au prezentat scene emblematice din sectorul cazinourilor.
alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.

Parteneri

gabriela cristea (2) jpg
ploi vijelii si grindina in jumatate de tara meteorologii au emis cod galben si anunta o schimbare radicala a vremii 999200 webp
Val de furtuni puternice în Europa. În unele regiuni ar putea ploua într-o săptămână cât în câteva luni. Cum va fi afectată România
Europa se confruntă cu un episod de vreme severă, caracterizat prin furtuni succesive, ploi torențiale și rafale puternice de vânt.
Russell Brand jpg
Russell Brand riscă să fie transferat într-un penitenciar mai dur. Actorul ar putea pierde privilegiile din închisoare sau dreptul la vizite
Russell Brand ar putea pierde regimul de detenție mai permisiv de care beneficiază în prezent, în urma unei anchete declanșate de mesajul video în care a negat acuzațiile pentru care a fost condamnat.
image png
Ce să NU faci în timpul unui cutremur. Tudor Ciuhodaru avertizează asupra unei greșeli fatale. Orașul unde un seism major ar putea provoca peste 3.400 de victime
Medicul Tudor Ciuhodaru a publicat un ghid de comportament în caz de cutremur, după seismul de 5,7 grade produs în noaptea de marți spre miercuri în zona Vrancea și a atras atenția asupra vulnerabilităților existente în marile orașe.
Camera Deputatilor FB jpg
George Simion și Oana Țoiu, schimb dur de replici în Parlament. Acuzații despre Rusia și dronele din România
Dezbaterile din Parlament pe tema securității în Marea Neagră s-au transformat într-un schimb de replici între reprezentanții USR și AUR, după ce deputata SOS Verginia Vedinaș a contestat descrierea regiunii drept „cea mai periculoasă din lume”.
image png
Gabriela Cristea „s-a luptat” cu o rețetă asiatică acasă. Cum i-au ieșit noodles-urile cu ciuperci chinezești și legume: „Nu m-am lăsat”
Gabriela Cristea le-a arătat urmăritorilor săi din mediul online una dintre cele mai recente provocări culinare pe care și-a propus-o. Vedeta a pregătit o porție generoasă de noodles cu legume, ciuperci chinezești și sosuri asiatice, recunoscând încă de la început că nu era sigură pe ea.
banner cutremur 2 jpg
Vedeta care a făcut atac de panică, la cutremur: „Am zis că mor!” Cum s-a resimțit în Constanța și în Tulcea: „Se mișcau dulapurile”
Vedeta care a făcut atac de panică, la cutremur: „Am zis că mor!” Cum s-a resimțit în Constanța și în Tulcea. Raluca Blejușcă, solista trupei Angels: „Se mișcau dulapurile”
proces instanta sentinta foto pexels jpg
O femeie din Mehedinți a devenit proprietara unei case și a unui teren cumpărate cu o chitanță de mână. Ce au decis judecătorii
O femeie din județul Mehedinți a reușit să obțină în instanță o hotărâre care ține loc de contract de vânzare-cumpărare pentru un teren și construcțiile aflate pe acesta, deși singurul document pe care îl avea pentru a dovedi tranzacția era o chitanță de mână.
image png
Scene șocante într-un autobuz din București. O adolescentă de 17 ani a fost agresată sexual
Un bărbat de 42 de ani a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, fiind suspectat că a agresat sexual o minoră într-un autobuz din Capitală. Adolescenta a cerut ajutorul celorlalți pasageri, iar intervenția călătorilor l-ar fi determinat pe agresor să renunțe.