„Update al memoriilor“ – interviu cu psihologul Dragoş CÎRNECI

Publicat în Dilema Veche nr. 524 din 27 februarie - 5 martie 2014
„Update al memoriilor“ – interviu cu psihologul Dragoş CÎRNECI png

La sfîrşitul anului trecut, mai multe site-uri internaţionale de ştiinţă anunţau că psihologul român Dragoş Cîrneci a descoperit o posibilă terapie pentru bolile degenerative precum demenţa sau Alzheimer-ul. Site-urile citau articolul publicat de Dragoş Cîrneci, împreună cu chimistul Radu Silaghi-Dumitrescu, în reputata revistă de specialitate Neural Regeneration Research, unde se vorbea despre o anumită proteină, în mod normal implicată în consolidarea informaţiei în memorie, dar care este în egală măsură implicată şi în activarea unei căi prin care organismul îşi repară stricăciunile produse la nivelul ADN-ului de către stresul oxidativ. Dragoş Cîrneci propunea o anumită tehnică de învăţare numită Novel Object Recognition, care ar putea deveni punctul de plecare pentru dezvoltarea de terapii nonmedicamentoase de prevenire a bolilor îmbătrînirii creierului.

În ce constă descoperirea dumneavoastră în neuroştiinţă şi cum aţi ajuns la ea?

Trebuie spus că, deocamdată, este o ipoteză teoretică. Ea urmează a fi testată în laborator. Totul a plecat de la o observaţie de natură psihologică, şi anume că reamintirea a ceva la care nu ne-am gîndit de mult, sau revederea a ceva/cuiva pe care nu am avut ocazia să-l vedem de mult timp ne provoacă plăcere. Eu sînt psiholog, dar m-am specializat ulterior în ceea ce se numeşte neuroştiinţă. Neuroştiinţa încearcă să descifreze bazele biologice ale activităţii mentale şi ale comportamentului. Or, în neuroştiinţă se cunoaşte faptul că, din punct de vedere fiziologic, cînd creierul ne trimite semnale de plăcere şi ne îndeamnă să facem un lucru înseamnă că lui îi face bine, îi foloseşte la ceva. Doar că nu eram sigur la ce. M-am gîndit iniţial că reamintirea/revederea joacă rol de update al memoriilor, lucru de altfel confirmat de mai multe studii.

De ce spun „memorii“, şi nu „amintiri“? Ştiu că poate suna ciudat, dar, tehnic vorbind, noi nu avem memorie ca facultate mentală, ci mai multe tipuri de memorie, iar cele pe care noi, uzual, le numim „amintiri“ ţin strict de memoria autobiografică. În neuroştiinţe, ca şi în psihologia cognitivă, se foloseşte de regulă termenul generic de memorii, iar cel de amintiri doar cînd se referă la cele autobiografice.

Revenind la procesul de update al memoriilor, trebuie spus că de fiecare dată cînd ne reamintim ceva sau revedem ceva cunoscut, acea memorie intră într-o stare numită labilă şi se rescrie automat cu informaţie nouă (proces numit reconsolidare), dacă noua informaţie e congruentă cu vechea memorie. Aşa se formează falsele memorii la martorii unui accident sau ai unei crime, care sînt, după o vreme, chemaţi să depună mărturie. Dacă evenimentul a fost mediatizat, sînt şanse mari ca amintirea iniţială să se „viruseze“ cu ceea ce se discută în presă, pînă la a nu se mai putea face discriminarea între ce s-a văzut iniţial şi ce s-a auzit ulterior.

Folosesc termenul „memorie“ – aşa cum este el generalizat de uzul ştiinţific – pentru definirea mecanismului.

Apoi, m-am gîndit că poate e mai mult de atît. Şi am căutat date privind mecanismele biologice (mai exact căile moleculare) implicate în update-ul memoriilor, şi reconsolidarea lor într-o manieră nouă, updatată. Aşa am descoperit că la şobolani şi şoareci există o anumită cale moleculară – care are la bază o proteină numită P300 – implicată în reconsolidarea unei memorii, iar această cale este similară cu cea prin care organismul îşi repară ADN-ul afectat de procesele de stres oxidativ. Cel pe care îl vizează larga gamă de alimente care ni se recomandă a avea efect antioxidant. Stresul oxidativ apare tot timpul în celule, ca urmare a tot felul de factori externi. Iar celula are mecanisme proprii prin care repară stricăciunile, doar că aceste mecanisme de reparare nu se mai mobilizează cum trebuie, odată cu vîrsta, şi astfel se poate ajunge la boli degenerative, ateroscleroză sau cancer.

Ei bine, în ştiinţă, cele două domenii de cercetare – a mecanismelor învăţării şi a reparării ADN-ului – sînt complet separate. Nu ştie stînga ce face dreapta (şi, din păcate, nu este singurul exemplu de asemenea parcelare). Eu am reuşit o conectare a datelor din cele două domenii. Adică am sesizat că mecanismele moleculare care se declanşează în interiorul neuronilor, cînd învaţă, se pare că pornesc căile naturale de reparare a ADN-ului respectivilor neuroni. Deci aceştia vor avea o viaţă mai lungă şi vor fi mai capabili de a ne ajuta memoria. Iar studiile recente din domeniul reamintirii la oameni par să susţină ipoteza mea cu implicaţii atît în prevenţia bolilor neurodegenerative, cum este Alzheimer-ul, cît şi în psihoterapie. De ce în psihoterapie? Se ştie la ora actuală că una dintre cele mai frecvente boli tratate prin psihoterapie – depresia – are multe în comun cu bolile degenerative. În sensul că produce moartea neuronilor şi a sinapselor, afectînd învăţarea şi reamintirea. Demersul nostru poate conduce la elaborarea unor reţete comportamentale prin care anumite forme de învăţare/reamintire, desfăşurate conform unor paşi specifici, pot juca rol de prevenţie/tratare a unor boli ale creierului, reparînd neuronii din zonele afectate de acele boli.

Care e starea neuroştiinţei şi a cercetării în acest domeniu, în România?

Neuroştiinţele sînt un domeniu nou în România. Mulţi nici nu cunosc ce înseamnă termenul şi frecvent îl găsesc tradus în presă ca fiind „neurologie“. Or, este acelaşi lucru. La nivel academic, există în ţară cîteva centre, mai ales în Bucureşti, Cluj şi Iaşi. Dar sînt relativ la început, încă nu au rezultate notabile. Abordarea este una destul de prudentă, specialiştii preferînd să preia din studiile altora sau să meargă doar cu un mic pas înainte. Este un cerc vicios, întreţinut de modalităţile de finanţare – adică primeşti bani să faci ceva doar dacă dovedeşti că ai mai lucrat la aspectul cu pricina şi că există studii suficiente pe plan internaţional privind domeniul respectiv. În felul acesta, nu poţi face realizări spectaculoase. Cînd noi am apelat la sursele clasice de finanţare, pentru ipoteza noastră, ni s-a spus că tema nu prezintă interes. Lucru infirmat ulterior de reacţia presei internaţionale.

Ce alte descoperiri marcante au fost făcute recent de către români şi nu prea se vorbeşte despre ele?

Nu sînt prea multe, din păcate. Aş menţiona descoperirea colegului Radu Silaghi-Dumitrescu, împreună cu care am scris articolul în care prezentam ipoteza reparării ADN-ului. Radu a intrat în proiectul meu datorită expertizei sale în stres oxidativ. El a fost popularizat în toamna trecută în mass-media, cu ocazia progreselor realizate în crearea unei versiuni de sînge artificial. Sînt mai multe eforturi în lume în acest sens, dar Radu a avut ideea inovatoare de a folosi o proteină numită hemeritrină, extrasă din viermii de mare. Această proteină conferă proprietăţi deosebite sîngelui artificial. Produsul său este în proces de testare, printre altele urmărind inclusiv reacţia creierului la acest sînge.

Care e relaţia dintre presă şi oamenii de ştiinţă cu performanţe de gen?

Eu sînt dezamăgit de starea în care a ajuns presa. Ultimii ani au scufundat-o în tabloidizare şi simpla preluare a unor scurte ştiri de pe portalurile străine. Iar ştirile din domeniul ştiinţei au frecvent de suferit, fiind prezentate trunchiat şi greşit, fie din lipsă de documentare, fie din lipsă de cunoaştere a limbii engleze. Deja au reuşit să compromită ştiinţa, prezentînd descoperirile simplist şi, cum spuneam, greşit, iar apoi făcînd băşcălie de „cercetătorii britanici“. În general, văzuţi din afară, românii par nişte cîrcotaşi neserioşi care dau cu bîta în baltă şi apoi rîd de zgomotul făcut. Apoi mai e şi tentaţia senzaţionalului. Ştiţi cum sînt formulate ştirile gen „veste teribilă pentru...“ sau „descoperire şocantă“. Chiar şi eu am păţit-o. Am dat un articol unei reviste cunoscute şi, fără să mă întrebe, mi-au schimbat titlul articolului cu unul care – culmea – ataca conţinutul lui. Cică unui băiat „de la tehnic“ i s-a părut mai catchy aşa. Povestind cu alţii, am înţeles că schimbatul conţinutului fără acordul autorului este ceva frecvent la noi. Aşa cum spuneam, totul s-a tabloidizat iar oamenii din presă s-au transformat în babele satului, care, stînd pe laviţă în faţa casei, amestecă bîrfa cu lucrurile serioase.

Vorbiţi-ne despre cartea dvs. şi despre ceea ce tratează ea. În ce fel contrazice clişeele despre mintea umană şi toată filozofia minţii predată la Facultatea de psihologie?

La finalul anului trecut, am scos o carte de neuroştiinţe intitulată Origin of the Mind. From Viruses to Beliefs. Aşa cum arată şi titlul, cartea îşi propune să prezinte evoluţia creierului uman şi rolul pe care l-au avut viruşii în construcţia acestuia. Ea arată cum s-a descoperit că organizarea creierului în funcţii „inferioare“ vs „superioare“ sau „emoţionale“ vs „raţionale“ nu este una reală, şi cum deciziile apar în aceleaşi zone din creier care produc mişcările, iar emoţiile – în aceleaşi zone care se credea că răspund de văz, de atenţie sau de acţiuni.

În general, din datele experimentale strînse în ultimii 20 de ani, se poate trage concluzia că nu este nici o legătură între felul în care este construit şi funcţionează creierul şi modul în care îi este prezentată organizarea în cărţile de psihologie. De altfel, nu este ceva surprinzător, dat fiind că această organizare a fost preluată din filozofie, iar filozofii greci de acum 2000 de ani nu ştiau nimic despre creier şi nici nu îi interesa, ei localizînd sufletul în inimă. Probabil cel mai şocant aspect prezentat în cartea mea este acela că creierul a evoluat, şi-a construit mecanisme prin care învaţă, trăieşte emoţii şi îşi protejează informaţia datorită unor viruşi care l-au invadat cu milioane de ani în urmă şi care, pierzîndu-şi funcţiile de viruşi, s-au ascuns în genele strămoşilor noştri şi au devenit constructorii organismului şi promotorii evoluţiei.

Dragoş Cîrneci este dr. în psihologie şi specialist în neuroştiinţă. Mai multe pe dragos-cirneci.blogspot.ro.

a consemnat Iuliana ALEXA 

implant dentar 11 jpg
De ce să apelezi la implant dentar Megagen?
Dinții reprezintă o parte foarte importantă a corpului uman. Cu ajutorul acestora se produce masticația.
damian jpg
„În artă, nu ești niciodată singur” – Adrian Damian, omul din spatele SynergyX, instalația interactivă care va surprinde zecile de mii de vizitatori de la RDW 2024
Mărturisește că fuge de definiții și se ferește de etichetări. Totuşi, putem spune despre scenograful Adrian Damian că este unul dintre cei mai talentați artiști din generația lui și că superputerea lui este să transforme spațiile în personaje.
eveniment2 jpg
Sadeck Waff a semnat momentul surpriză din cadrul evenimentului IQOS Together X
Evenimentul aniversar a celebrat spiritul IQOS printr-un festival al simțurilor dedicat comunității. Toate simțurile au fost activate într-o simfonie de mișcări și culori al cărei punct culminant a fost invitatul special al evenimentului.
igiena jpg
Lucruri pe care nu le știai despre istoria igienei și a îngrijirii personale
În multe culturi tradiționale ale lumii, femeile necăsătorite trebuiau să acorde mai multă atenție aspectului și igienei corporale, decât altele.
featured image (4) jpg
Cine a fost Loki în mitologia nordică?
Loki este unul dintre cei mai cunoscuți zei din mitologia nordică. Este considerat un zeu al focului și al magiei și poate lua diverse forme, atât umane cât și animale.
Halate si prosoape de baie jpg
Cadouri pentru evenimente: prosoape de baie și seturi de halate matrimoniale
Odată cu creșterea temperaturilor, tot mai multe evenimente sunt organizate de către persoanele apropiate.
Cum ne pregătim pentru Paște jpg
Cum ne pregătim pentru Paște
Masa de Paște este un moment special în care familia și prietenii se adună pentru a sărbători și a petrece timp împreună.
credite jpg
Ce putem face atunci când avem nevoie de un credit rapid?
Dacă te confrunți cu diferite situații financiare urgente, care nu pot fi amânate, trebuie să știi că sunt mai multe modalități prin care poți lua credite rapide.
Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.

Adevarul.ro

image
Huiduieli la concertul Coldplay de pe Arena Naţională. Un manelist a cântat in mijlocul concertului. „Mi s-a dus tot cheful” | VIDEO
O apariţie pe cât de neaşteptată, pe atât de neplăcută în timpul concertului trupei britanice de rock Coldplay la primul concert susţinut în România în cadrul turneului „Music of the spheres”.
image
Cine e Babasha și ce spune după momentul de la concertul Coldplay: „Străinii ne apreciază, doar românii nu ne apreciază” VIDEO
Babasha, pe numele său real Vlad Babașa, este originar din Bacău și la ora actuală este foarte popular pe mai multe platforme de streaming audio. Acesta a stârnit controverse după ce a cântat la mult așteptaul concert Coldplay în România, în fața a 50.000 de spectatori.
image
Mărturiile recruților ruși luați prizonieri de război de către ucraineni: „Cu banii ăștia aș trăi regește în Somalia”
Recruți din țări africane și din Asia de Sud care au fost luați prizonieri de război de trupele ucrainene au oferit mărturii despre cum au ajuns să semneze contracte cu Ministerul rus al Apărării, relatează portalul RBC Ucraina.

HIstoria.ro

image
Marcel Pauker, lider al comuniştilor români, anchetat şi împuşcat în URSS
La începutul lui octombrie 1937, Marcel Pauker, lider al comuniştilor români, e chemat la Moscova pentru a răspunde unei anchete a Kominternului.
image
Hanurile de altădată, precursoarele caselor de schimb
Zarafii s-au orientat spre construcțiile ce ofereau cele mai sigure condiții, dar și accesibilitate, adică hanurile, precursoarele hotelurilor, în curțile cărora își puteau desfășura activitatea.
image
De ce au ajuns sovieticii primii la Berlin?
Pe 16 decembrie 1944, în condiții meteo nefavorabile, Wehrmachtul a declanșat o masivă contraofensivă împotriva trupelor americane dispuse în zona Ardenilor din Franța, Belgia și Luxemburg.