Un preşedinte pentru educaţia noastră

Publicat în Dilema Veche nr. 559 din 30 octombrie - 5 noiembrie 2014
Dialoguri întrerupte jpeg

Subiectele-bombă aruncate în spaţiul public de campania electorală adîncesc sentimentul că între noi, cetăţenii ţării, şi ei, cei care ne conduc, e o prăpastie. Noi şi ei, mai străini unii de alţii, mai îndepărtaţi decît am fost vreodată ţintuiţi de răfuielile lor şi de problemele noastre. Candidaţii aruncă în văzduh şi în urechile noastre acuzaţii oribile, care ar sminti orice naţie, calomnii josnice, bîrfe grosolane, poveşti murdare, în timp cei noi, ăştialalţi, oamenii simpli de pe stradă – cum ne spun politicienii –, avem aceleaşi îngrijorări ca în toţi anii trecuţi: educaţia şi sănătatea, şi nevoile, şi neamul. 

Aş vrea un preşedinte care, la orice tentativă a mass-mediei de a-l atrage într-o dispută neesenţială, minoră, de tabloid, să spună „pe mine asta nu mă interesează, vreau să vorbesc despre ce trebuie făcut în şcoli şi în spitale, în programele din învăţămînt şi în contractele cu firmele de medicamente sau de instrumentar medical.“

Aş vrea un preşedinte care, invitat fiind să vorbească despre cele şase case ale unui adversar sau despre cele cinci neveste ale altuia, să povestească despre cum va da sfoară în ţară să invite la masa dialogului, a negocierilor eficiente, pe toţi cei care se gîndesc la binele educaţiei şi al sănătăţii. Toţi cei care ar putea aşterne într-o lună-două un plan coerent, acceptabil de toate forţele politice, pentru salvarea şcolii şi a spitalelor româneşti.

Aş vrea un preşedinte care să aibă curajul să le spună miilor de susţinători veniţi să îl aplaude că prioritare pentru ţară trebuie să fie, pentru prima dată, nu salariile şi pensiile, nu autostrăzile şi TVA-ul la pîine, ci educaţia şi sănătatea.  

Aş vrea un preşedinte care să fie surd la invitaţiile mieroase de a-şi împroşca cu noroi adversarii şi să ne spună tuturora că, dacă nu ne place ce avem în fruntea ţării, dacă nu ne plac zgomotele stridente care se aud în spaţiul public, dacă vrem să scăpăm de manelele din Parlament şi de guvernarea din talk-show-uri, atunci trebuie să mizăm pe educaţia şi sănătatea generaţiilor viitoare.

Aş vrea un preşedinte care, în loc de afişe electorale, să ne arate imaginea clară a ceea ce e de făcut pentru ca profesorii buni şi medicii eficienţi să rămînă în ţară; un preşedinte care, în loc de sloganuri electorale, să ne livreze idei despre cum să facem ca toţi copiii români să ajungă pe băncile şcolilor; care, în loc de şefi de campanie electorală, să aibă propuneri de viitori miniştri competenţi; care, în loc de susţinători aduşi cu autobuzele, să aibă cetăţeni seduşi de planurile de reformare ale educaţiei şi ale sistemului medical.

Aş vrea un preşedinte care să îmi promită că nu vor mai exista miniştri plagiatori, incompetenţi, hoţi, agramaţi, ignoranţi, corupţi, mincinoşi, şantajabili, acoperiţi de serviciile secrete, cu CV-uri falsificate sau competenţe imaginare.

Aş vrea un preşedinte care să ne asigure că educaţia şi sănătatea vor fi protejate, prin lege, de orice demers păgubos, de orice iniţiativă demolatoare, de orice plan de „reformare“ distrugător.

Pe scurt, aş vrea un preşedinte foarte competent. Sau, în orice caz, mult mai bun decît ne lasă să sperăm şcoala care l-a format.  

Maria Iordănescu este psiholog.

Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.